Desi au fost puse la punct de cele mai strălucitoare creiere ale omenirii, in istoria științei au existat numeroase experimente ciudate, puse mai ales pe seama problemelor psihiatrice a celor ce le practicau.

Printre acestea si crearea de războinici perfecți, total devotați liderilor lor si capabili sa lupte in orice condiții, fără sa resimtă oboseala, foamea sau frigul. Acest obiectiv a fost urmărit mai ales de regimurile tiranice, dornice sa-si asigure astfel armate disciplinate.

Puțini cunosc faptul că in secolul trecut, la începutul anilor ’20,  conducerea bolșevică de la Kremlin a cerut Academiei de Științe să producă o mașină vie de război.  Stalin a intenționat sa realizeze o armată de mutanți, jumătate om, jumătate maimuță.

Stalin însuși i-a spus biologului Ilya Ivanov, specialist în încrucișări de animale, să corcească omul cu maimuța pentru a obține o specie nouă, un om-maimuță insensibil la durere, având forță și agilitate simiești, un soldat golit de sentimente umane, programat să atace și să ucidă fără a putea fi oprit.

Potrivit mixdecultura.ro., Ipoteza pe care acest veritabil „geniu nebun” se baza era următoarea: hormonii, de tipul testosteronului, puteau împiedica procesele de îmbătrânire, dăruind organismelor vlăguite de vârsta o noua energie. Ideea nu era chiar departe de adevăr, daca ne gândim ca astăzi mii de sportivi se injectează cu hormoni pentru a-si îmbunătăți performantele fizice. Neavând nici un voluntar pentru trăsnitele sale experimente, Voronov s-a decis sa fie el însuși „cobaiul”.

Prin urmare, si-a introdus subcutanat, hormoni extrași din testicule de câine si de cobai. Dar rezultatele au fost dezamăgitoare. Savantul a presupus ca nu injecțiile, ci țesuturile testiculare vii vor avea efecte de revigorare mai accentuate si de durata. Astfel, a ajuns sa transplanteze organe animale la om.

Primele experimente de acest gen au vizat transplantarea de țesut tiroidian animal la oameni cu deficit tiroidian. Totodată, a început sa transplanteze testicule ale unor criminali executați in corpurile unor bătrâni bogați, ca tratament pentru senilitate! A fost nevoit sa se oprească, întrucât cererea depășea cu mult oferta… Pentru a nu-si dezamăgi clienții, Voronov a apelat la o noua soluție, șocantă, începând sa folosească testicule de maimuță in locul celor de om. Primul transplant de acest gen a avut loc in iunie 1920.

„Îndrăznesc să afirm, scria el atunci, ca maimuța este superioară omului prin vigoarea trupului ei, prin calitatea organelor si absenta acelor defecte, ereditare sau dobândite, care afectează o mare parte a omenirii”.

Operația consta in introducerea unei lamele subțiri din testiculul prelevat de la maimuța in scrotul pacientului, cu speranța ca va fuziona cu țesutul indigen. Aceasta abordare novatoare a fost aplaudată de sute de chirurgi renumiți din întreaga lume, la un congres international de chirurgie desfășurat la Londra, in 1923.

Experiențele sale bizare nu s-au oprit aici: Voronov a încercat transplantarea de ovare de maimuță la femei, ba a mers chiar mai departe pe acest făgaș nebunesc, transplantând un ovar uman la maimuță si încercând apoi să-l fertilizeze cu sperma umană. Terifiantul experiment nu a reușit…

„Vreau o ființă umana noua, invincibila, insensibila la durere, rezistenta la condiții grele si indiferenta fata de calitatea hranei”, spunea el. La o armată de „supraoameni” visa, așadar, nu doar Hitler, ci si dictatorul sovietic.

Să nu uitam ca aceste experimente aveau loc după ce Armata Rosie fusese practic decimata de îndelungații ani ai războiului civil iar Stalin, temând-se ca ar putea pierde puterea, avea nevoie de soldați puternici si sănătoși. In 1926, cu avizul expres al dictatorului, Biroul Politic al PCUS solicita Academiei de Științe „construirea unei mașini de război vii”.

Cel ce a fost însărcinat să realizeze acest lucru a fost același Ilia Ivanov, cel ce pusese, in urma cu câțiva ani, bazele primului centru de inseminare artificiala pentru caii de curse. Bucurând-se de sprijinul lui Nikolai Gorbunov, șeful Departamentului Institutelor  Stiintifice, el s-a apucat de lucru, cu mult entuziasm.

Ivanov era conștient ca URSS trecea printr-o perioadă grea: agricultura era la pământ, foametea ucidea milioane de oameni, procesul de industrializare solicita eforturi uriașe. Era nevoie de o forță de munca vasta, care sa nu se plângă si sa nu moară. El a amintit toate aceste lucruri in raportul înaintat partidului si Stalin a dispus ca proiectului sa-i fie alocați 200.000 dolari, o suma imensă pentru acea vreme.

Ivanov era un darwinist convins si nutrea convingerea ca oamenii sunt înrudiți cu maimuțele mari – urangutanul, gorila si cimpanzeul. Dar el a neglijat faptul ca aceasta înrudire nu era atât de apropiata: maimuțele mari au 24 perechi de cromozomi, in vreme ce omul are doar 23 de perechi, desi se pare ca a avut cândva tot  24.

Un lucru pe care savanții n-au reușit sa-l explice a fost acela ca a doua si a treia pereche de cromozomi s-au îmbinat, acțiune care nu s-ar fi putut desfășura decât prin manipulări genetice, întrucât nu se cunoaște nici un fel de maladie sau condiție genetica naturală capabila sa altereze structura cromozomiala. (Vezi un documentar video pe aceasta temă aici )

„Ivanov a fost condamnat din start la eșec, pentru ca a uitat un lucru elementar: fără un număr identic de cromozomi doua specii nu pot procrea”, susține biologul britanic Llyod Pye.

Istoria oficială consemnează că tentativele de hibridizare au eșuat, Ivanov fiind apoi condamnat și deportat. E posibil însă ca un experiment ca cel amintit mai sus să fi reușit, totuși, iar specimenul creat să aibă urmași. (Gândiți la ce se întâmplă acum pe scena mondiala si mai ales cine se află la butoane in Rusia).