INFO ȘTIRI
Locurile din supermarket-uri care sunt adevărate focare de infecții

Supermarketurile sau hipermarketurile sunt locuri pline de germeni, chiar dacă de aici ne cumpărăm în mod obişnuit mâncarea. Există însă câteva zone care pot fi considerate adevărate focare de infecţii, aşa cum a rezultat în urma analizării unor mostre prelevate din mai multe locuri din supermarket-uri.
Conform adevarul.ro, bacteriile colcăie în locuri unde fluxul de oameni este foarte intens şi obiectele sunt atinse de nenumărate persoane. Iar viruşii gripei, de exemplu, pot rezista pe suprafeţele dure şi 18 ore. În supermarketuri, unde toată lumea pare să atingă tot ce se poate, ar fi indicat să aveţi la dumneavoastră un gel dezinfectant, până ajungeţi acasă, unde primul lucru pe care îl faceţi este să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun.
Banda (transportorul) pentru produse este curăţată foarte rar, iar o astfel de bandă este schimbată şi după 30 de ani, în anumite cazuri. Este confecţionată din PVC, material poros care conţine 43% produse petroliere, şi este destul de dificil de curăţat, dacă nu chiar imposibil, notează Huffington Post.
Un studiu desfăşurat de Asociaţia Internaţională a Protecţiei Alimentare a arătat că astfel de benzi transportoare prezintă adesea urme de mucegai, drojdie, stafilococi şi bacterii coliforme, cum este şi E.coli. Iar rezultatul a fost similar pentru toate benzile transportoare analizate.
Alte locuri pline de microbi, din care risti sa iei tot felul de boli sunt:
Tastatura POS-ului, sunt foarte rare situatiile in care aceastea sunt curatate zilnic, de catre cei ce se ocupa cu curatenia in asemenea magazine. Inchipuiti-va cati microbi se afla pe aceste taste.
Feliatoarele pentru mezeluri: Dacă lamele feliatoarelor de mezeluri nu sunt dezinfectate riguros, acestea se transformă în factori de contaminare riscanţi pentru sănătate, printre bacteriile cauzatoare de boli numărându-se şi listeria.
Fructele şi legumele Într-un supermarket, foarte mulţi oameni obişnuiesc să atingă fructele şi legumele înainte de a le cumpăra.
Pachetele cu carne crudă Zona cu produse din carne crudă are, de asemenea, un potenţial riscant crescut.
Sacoşele refolosibile În dorinţa de a avea grijă de mediul înconjurător, dar şi de a face economie, din ce în ce mai multe persoane preferă sacoşele refolosibile, din material textil.
Coşul pentru cumpărături Coşurile pentru cumpărături din supermarketuri sunt unele dintre cele mai murdare obiecte de care ne folosim pentru a transporta produsele alimentare pe care le cumpărăm.
Citeste articolul complet pe : Adevarul.,ro
INFO ȘTIRI
Chiar credeati ca in pizza si merdenele se pun cascaval si branza? Cum isi bat joc de noi patiseriile si cofetariile

Patiseriile, pizzeriile si cofetariile isi bat joc de clienti, pacalindu-i in privinta continutului produselor lor. Ministerul Agriculturii avertizeaază că, în urma controalelor care au vizat 180 de magazine şi unităţi de producţie din Bucureşti şi din alte 12 muncipii, s-a constatat că 40% dintre acestea utilizează în procesul de fabricaţie specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate şi informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obţinute din lapte.
„Au fost verificate 180 de unităţi (din care 85 patiserii, 17 Cofetării – laboratoare cofetărie, 47 pizzerii, 15 restaurante/catering, 11 unităţi de Fast Food, 5 magazine alimentare). Controalele s-au desfăşurat în Bucureşti şi in municipiile reşedinţă de judeţ precum Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi, Vrancea, Vaslui. Dintre acestea 73 de unităţi, reprezentând un procent de 40,5%, utilizează în procesul de fabricaţie specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate şi informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obţinute din lapte (brânză, caşcaval, unt, etc)”, anunţă Ministerul Agriculturii, care, împreună cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a reluat din 21 ianuarie activităţile de control desfăşurate în anul 2018, pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, informarea corectă a consumatorilor, depistarea, sancţionarea şi diminuarea fraudelor în domeniu.
Acţiunile se desfăşoară atât în Municipiul Bucureşti cât şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ şi urmăresc în principal verificarea conformităţii denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziţie din sistemul de etichetare.
„Chiar dacă se constată o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialităţi obţinute din grăsimi hidrogenate, în comparaţie cu amploarea fenomenului din anul 2018, neregulile majore persistă în detrimentul producătorilor autohtoni de lapte şi produse derivate din lapte şi pe linia informării corecte a consumatorilor”, subliniază ministerul.
Au fost depistate şi alte abateri precum comercializarea aşa-zisei „Specialitate Bulgaria” drept Telemea de Bivoliţă, Telemea de Capră şi Telemea de Vacă, la preţuri cuprinse între 8,5 lei şi 11 lei/kg, fenomen de substituire care, pe lângă faptul că afectează imaginea producţiei autohtone, autentice şi sănătoase, reprezintă practic şi „o sfidare a consumatorilor”, conform Ministerului Agriculturii.
Pentru nereguli precum dezinformarea consumatorilor şi substituirea produselor procesate din lapte cu specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate, dar şi cele privind încălcarea normelor igienico-sanitare şi siguranţă alimentară, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 661.219 lei.
sursa digi24
-
INFO ȘTIRI3 săptămâni ago
Gheata se retrage rapid din zona arctica si iese la iveala un peisaj nevazut de 120.000 de ani. Au inceput sa creasca si plante!
-
INFO ȘTIRI4 săptămâni ago
Ne-ar fi putut ajuta in lupta cu gripa? Din ce cauză a dispărut vaccinul Polidin
-
INFO ȘTIRI4 săptămâni ago
Un stat european îşi deschide larg porţile pentru români. Salariile ajung şi la 6.000 de euro
-
INFO ȘTIRI4 săptămâni ago
Orașul-fantomă cu peste 700 de castele de lux, de 200 de milioane de euro. Cum a ajuns în paragină