Connect with us

DE ACTUALITATE

Adio, România! Plec până nu-mi pierd mințile… Eşti o țară minunată….Cred ca vei muri bătrâna si singura”…- Scrisoarea sfâșietoare a unui tânăr inginer ajuns la capătul răbdărilor

Published

on

Plec până nu îmi pierd mințile”, este mesajul unui tânăr învins de sistem care a decis să părăsească țara. Scrisoarea de adio către România postată pe Facebook de Ştefan Moişanu, un tânăr inginer, a devenind un real manifest în care cei care trăiesc dezamăgirea faţă de sistem, fața de stat, de politicieni, de interese se regăsesc, scrie gandul.info.

“Nu mai merge. Tot am încercat, am crezut că pot, dar am obosit. Vreau să ne despărțim. Eşti o țara minunată şi sunt convins că într-o zi vei face un alt cetățean foarte fericit. Dar eu trebuie să plec până nu îmi pierd mințile. Acum, la sfârșit, îmi e greu să spun dacă te-am iubit vreodată”, este un fragment din scrisoarea publicată pe rețeaua de socializare.

După un şir lung de nemulţumiri, dupa zeci de taxe şi de biruri pe care le-a plătit la stat în cei 12 ani de când lucrează pe cont propriu pentru firmele şi cei 121 de angajaţi ai săi, Moişanu a decis să plece din România. Şi şi-a explicat gestul într-o postare pe blogul personal pe care scrie de doar o lună de zile.

Inginer, absolvent al Facultăţii de Automatizări şi Calculatoare la Iaşi, cu un master în Administrarea Afacerilor, Moişanu are 33 de ani şi reprezintă a treia generație de ingineri din familie. Lucrează din facultate, iar prima firmă a avut-o în anul I.

“În toată perioada asta am făcut tot ce m-a dus capul, pentru că mă consider un inginer bun, sunt la a treia generație de ingineri, şi asta m-am priceput să fac. Să pun cap la cap lucruri, să găsesc soluții pentru anumite probleme, într-o manieră eficientă. Nu să vinzi cutii pe care le imporți din afară, ci să creezi ceva aici, să ai un aport de valoare adăugata mare”, spune pentru gândul Ştefan Moişanu.

După gustul amar și cicatricile lasate de viata traita in România, tanarul isi incheie scrisoare cu o concluzie extrem de dura: ”Cred ca vei muri bătrâna si singura. Cei care te-au iubit si pe care i-ai batjocorit vor obosi sau vor pleca, iar cei care doar te-au folosit se vor muta la alta când nu vei mai putea sa le oferi nimic. Si mai cred ca iti meriti soarta.”

”Nu mai merge. Tot am incercat, am crezut ca pot, dar am obosit. Vreau sa ne despărțim. Esti o tara minunata si sunt convins ca intr-o zi vei face un alt cetatean foarte fericit. Dar eu trebuie sa plec pana nu imi pierd mintile. Acum, la sfarsit, imi e greu sa spun daca te-am iubit vreodata. Nu stiu de ce am fost atat de convins ca da, dar am crescut alături de tine si nu mi-am imaginat cum as putea exista in afara ta. Cele mai frumoase momente din viata le-am avut alaturi de tine. Mare parte din ce sunt acum, cu bune si rele, e asa datorita tie. Dar si cele mai abisale clipe ale disperării le-am aflat tot de la tine.

Cand eram la scoala ti-am adus primele jigniri. Am pus la indoiala calitatea dascalilor tai. Am trecut cu 10 la Romana nascocind citate din Tudor Vianu si altii si niciunul din ei nu a avt tupeul sa spuna ca sunt inventate, de teama sa nu se faca de rusine ca nu l-au citit niciodata. Le-am spus eu. Am avut curajul sa ii spun profesoarei de chimie ca e psihopata si sa imi sustin cauza in fata inspectoratului. In facultate le-am spus profesorilor ca eu nu am venit la facultatea de Microsoft si Oracle si ca nu voi fi partas la smenurile lor. Ai incercat sa ma scoti din sistem pe toate caile si sa ma pui jos cu alti invinsi dar am reusit de fiecare data sa rezist. Si nu te intelegeam de ce erai atat de inversunata impotriva unui tanar ce doreste sa fie mai bun pentru a produce pentru tine.

Mai tii minte cand eram student si mi-am facut prima firma? Facturasem 6 milioane lei vechi. Prima mea factura, scrisa pe genunchi la un client care se amuza uitandu-se la mine cu incerc sa calculez TVA-ul. In doua saptamani mi-ai trimis Garda Financiara care m-a amendat cu 50 milioane lei vechi pentru ca nu trecusem numarul contractului pe factura. Le-am spus celor de la Garda ca nu am, ca abia am facturat 6 milioane. Mi-au spus ca lasa, ai parinti, rude, esti tanar.

Dar cand am hotarat sa imi declar dragostea pentru tine si sa cumpar cu munca mea o bucata din tine? Cand am facut primul credit sa iau un teren, sa fac o casa unde sa muncesc pentru a prospera ca parte din tine si unde sa mor pentru a ma intoarce in pamantul tau. Mai tii minte cum m-ai batjocorit prin cei de la cadastru care mi-au spus ca nu e problema lor ca sunt gresite planurile si ca un sfert din teren e in sosea. Pierderea mea, ofranda ta.

Stii tu oare cate zile am pierdut in templele tale cu ghisee? Am invatat in ele umilinta in toate declinarile ei si tot nu am fost demn de tine, tot arogant am ramas.

Stii tu oare ca mi-am petrecut peste 5000 de ore conducand? Stii tu ca era sa mor intr-un accident? Si toate pentru ca nu poti construi drumuri si cai ferate, stii doar sa le desenezi ca un retardat pe servetele.

Am muncit cu bucuria si energia pe care numai tineretea ti-o dau, si pentru ca am avut cap si maini dibace am produs cat pentru a hrani cei 121 de fii ai tai ce mi-au fost angajati in anii astia. Si din banii pe care i-am facut vanzand roadele muncii mele ti-am pus lunar pe masa o parte frumusica. I-ai luat de fiecare data fara macar sa zambesti. Si daca am fost stramtorat si nu i-am avut mi i-ai luat tu singura din buzunar. Si daca nu ii aveam ti-ai trimis recuperatorii sa ii scoata de la mine cu bataia.

Hmm, mi-aduc aminte de cate ori am pus tot ce aveam gaj sa construiesc ceva, pentru mine, pentru tine, pentru noi, si totul a fost la un pas sa se naruiasca pentru ca o hartie zacea sub salamul cuiva la un ghiseu.

Nu am fost demn nici de oamenii tai. Oricat am muncit, abia am reusit sa acopar tepele pe care mi le-au dat. Pentru ca ti-ai invatat oamenii ca atunci cand sunt furnizori sa nu livreze, ca atunci cand sunt clienti sa nu plateasca, ca atunci cand le imprumuti bani sa nu iti mai raspunda. Si eu nu pot munci pe cat fura ceilalti.

Si pentru ca vorbim de oameni, te-ai schimbat, sa stii. Ai devenit mai rea, mai incrancenata, mai apasatoare. Si ai devenit barbara, in sensul istoric al cuvantului. Fiii tai stiu mai putina carte dar fura mai mult, violeaza mai mult, beau mai mult, mananca pana le crapa burtile si sunt intr-un permanent razboi. Ai distrus mediul sanatos in care familia, izvorul normalitatii, moralitatii si evolutiei, putea sa se nasca si sa creasca. Te-ai autocondamnat la sterilitate. Poate e felul naturii sa traga pe linie moarta o mutatie genetica nereusita, un experiment social ratat.

RECOMANDARE
Mesaje amuzante și nu numai pentru Noul An! Dacă ești în pană de inspirație intra aici

Citeste si: Dacă sistemul medical e bolnav, există o clasă de pacienți care îl îmbolnăvesc mai rău. „Acești indivizi sunt precum râia” – destăinuirile unei mămici internate într-un spital din România

Stii ce, daca ma gandesc mai bine, it is you. Tot ce ti-am cerut a fost sa ma lasi sa muncesc si as fi impartit cu tine roadele cu bucurie. Sunt tanar, inteligent, doritor sa muncesc, si unde imi pun mintea si mainile ramane ceva in urma. Tu esti cea care m-ai transformat intr-un etern mester Manole. Si ca sa nu se naruiasca peste noapte ce am cladit, am zidit in temelii multe din cele ce imi erau dragi. Si cand politicienii tai se lauda ca edificiul a mai crescut cu un procent, nu spun ca in el sunt inchise suflete si sacrificii ale unor fraieri ca mine.

Cred ca vei muri bătrâna si singura. Cei care te-au iubit si pe care i-ai batjocorit vor obosi sau vor pleca, iar cei care doar te-au folosit se vor muta la alta cand nu vei mai putea sa le oferi nimic. Si mai cred ca iti meriți soarta”.

loading...
8 Commentarii

8 Comments

  1. OceanBlue

    mart. 24, 2018 at 2:22 am

    Am citit pe diagonala ce are de zis tanarul. Multe chestii despre care povesteste sunt probleme reale din societatea romaneasca. Faptul insa ca se cearta cu „tara” si nu conducatorii ei, imi da senzatia unui nebun prins la usa rotativa care tine un discurs fulminant si melodramatic catre balamale, in loc sa se ia de directorul magazinului. Ma gandesc ca fiind la a treia generatie de ingineri, cum se lauda, poate face deosebire intre obiectele neinsufletite si persoanele umane responsabile. A tine discurs la balamale este egal cu a arunca vina asupra tuturor si a nimanui. Inseamna a fugi de responsabilitatea politica ce iti revine ca cetatean al acestei tari. Inseamna a deturna atentia de la cei care sunt vinovati. Inseamna a face jocul celor care sunt la putere. Inseamna a diminua sperantele celor care inca respira in romania. Inseamna a dezarma pe cei care au curajul sa se lupte cu adevarat cu dinozaurii, si care nu tin discursuri melodramatice catre balamale. Suspectez pe acest individ de doua tare cumplite: ori e prost si confunda tara cu conducatorii ei vremelnici ajunsi acolo prin neimplicarea politica exact a tinerilor, ori este unul dintre multii manipulatori ordinari dar subtili ai celor aflati la putere. In ambele situatii tipul nu imi starneste decat o profunda tristete. Va veni vremea cand oamenii frumosi ai acestei tari vor invinge. Avand si raspandind atitudini defetiste, nu esti decat un ratat, las si egoist, si nu un eraou plin de rani. Ai dreptul sa fugi din calea greutatilor vietii atunci cand nu mai poti, insa nu sa vinzi asta pe post de model de om superior fata cu mediocritatea poporului si a tarii. Asta este deja un tupeu de neam prost.

    • Andrei

      mart. 26, 2018 at 12:22 pm

      Daca citeai printre randurile lui iti dadeai seama ca in tara noastra nu sunt doar conducatorii de vina …ci intr-adevar … vina a tutror sau mai bine zis a unei majoritati zdorbitoare , care ii si voteaza pe acesti conducatori. In democaratie esti condus de o majoritate , iar majoritatea celor 22 de milioane ai nostri este foarte putin si prost instruita , iar in ultimii 28 de ani si mai putin pregatita. In concluzie este o tara condusa de niste melteni agramati si nepregatiti , votati printr-un proces democratic de o majoritate inculta si tampa. Asta asa , tradus mai aspru pentru tine. Cam asta a vrut sa spuna aceasta scrisoare , iar tu nu trebuie sa fii de acord . Lupta-te tu , dar viata ta si a copiilor tai este mult prea scurta pentru ca sa se mai intample ceva bun in tara noastra. Alege viata de lupta si de sacrificiu si nu-i condamna pe cei care se simt invinsi de o majoritate de prosti.

  2. Pingback: Adio, România! Plec până nu-mi pierd mințile… Eşti o țară minunată….Cred ca vei muri bătrâna si singura”…- Scrisoarea sfâșietoare a unui tânăr inginer ajuns la capătul răbdărilor – InfoStiri.com | euzicasa

  3. rodica

    mart. 23, 2018 at 5:26 pm

    Unde a plecat ? Stiu o companie canadeza acre este in cautare de specialisti romani.

  4. Ionica

    mart. 22, 2018 at 11:41 pm

    Asta e tineretul de azi , infatuat ,cu pretentii si nedreptatit .El crede ca in alta parte a lumii il asteapta cu covorul rosu ? La 33 de ani se autodeclara inginer bun , baiatul lui tata si numai sistemul l-a impiedicat sa devina un Bill Gates ! Dupa 10 ani a obosist si pleaca in lume sa caute cainii cu covrigi in coada . Este prototipul de ratat , care cauta vinovatii , ca sa-si ascunda nulitatea !

    • Suteu

      mart. 23, 2018 at 9:22 pm

      Ionica, nu poti spune asa ceva! Eu cred in mostenirea primita de la familia lui, nu este el de vina ca s-a nascut intr-o familie de ingineri, ca a invatat deja de acasa ce fel de cetatean trebuie sa devina si a devenit, nu este „baiatul lui tata”, asta este invidie. Mare pacat ca si acesti, sau mai ales acesti romani sunt obligati sa plece de pe pamantul lor.

  5. Eugen

    mart. 22, 2018 at 2:21 pm

    Asa am inceput si eu in anii 90, aveam si serviciu si doua afaceri care in timp , respectand toate legile am ajuns la concluzia ca devine falimentare , pentru ca spaga erea mai mare decat profitul . Nu am platit nici o amenda la stat pentru ca am respectat total legea , dar nici profit nu aveam , datorita sistemului , atunci am renuntat si am ramas cu salariu ,recunosc bun atunci , dar am ramas cu acelasi regret ,ca sistemul te manca de viu si doar daca eludai statul in cardasie cu el puteai ajunge mare . Am avut prieteni cu tupeu ,maxim ,care si acum o duc bine desi au luat milioane din banci si nu au mai dat nimic inapoi si nici nu au ajuns la mititica . Si atunci si acum conteaza ce faci si pe cine ai in spate .

  6. cunoscut

    mart. 21, 2018 at 3:03 pm

    Ce facem cu aceasta scrisoare? o punem in sertar? o expediem? o recitim aproband adevarul urat? Cred ca o scrisoare trebuie sa primeasca si un raspuns- asa e firesc, de bun simt. Sper ca raspunsul sa fie pe viitor unul frumos la care sa se raspunda cu fapte indreptate nu cu vorbe incrucisate !

Lasă un răspuns

DE ACTUALITATE

Cum petreceau Elena şi Nicolae Ceauşescu Revelionul si ce cadouri primeau de la secretarii de partid din judeţe

Published

on

By

Punctul culminant al Sărbătorilor de iarnă în perioada comunist îl reprezenta Revelionul. Cuplul Elena şi Nicolae Ceauşescu îşi avea un rol foarte important în derularea evenimentelor din ultima zi a anului. Trebuiau să fie şi cu această ocazie cei mai importanţi fii ai naţiunii. În lipsa petrecerilor la restaurant, rezervate atunci doar nomenclaturiştilor, românii se adunau în grupuri mici, în apartamente, şi aveau ca unică distracţie programul difuzat de TVR.

Seara de Revelion era singura din an în care Televiziunea Română difuza program prelungit şi în care nu se lua lumina. Pentru românii aflaţi sub dictatura ceauşistă, pregătirile pentru Revelion începeau cu câteva zile înainte. Fără forfotă în magazinele ale căror galantare erau goale chiar şi în preajma Sărbătorilor, românii încropeau masa de Revelion din ce găseau. Cafea procurată pe sub mână, vin spumant în loc de şampanie, banane puse din timp la copt, în ziare, cârnaţi procuraţi pe pile, salată boeuf şi preparate din porcii tăiaţi din gospodăriile de la ţară. De cele mai multe ori, porci tăiaţi la ţară pe furiş erau transportaţi, în secret, la oraş, în portbagajele autoturismelor.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre nomeclatura comunistă şi, în special, despre cuplul dictatorial Nicolae şi Elena Ceauşescu. Aceştia îşi aveau un rol bine definit în derularea evenimentelor, iar totul începea în 31 decembrie cu urările în direct la televiziune adresate celor doi. Totul se întâmpla în sala de sport a clubului Floreasca din Bucureşti, unde zeci de persoane lucrau câteva săptămâni pentru a constui decorurile uriaşe. Zeci de brazi drepţi şi semeţi, înalţi de patru până la opt metri, trimişi de ocoale silvice fruntaşe din toate regiunile ţării constituiau decorul principal al platoului imens de filmare. Se montau arborii în suport, se împrăştia cetină printre ei şi se compunea o veritabilă ”ferie” de Revelion.

Fiecare regiune istorică prezenta urări pentru noul an şi aducea cadouri. Evenimentul avea loc, în fiecare an, în prima parte a zilei de 31 decembrie. Nicolae Ceauşescu înregistra un mesaj de Anul Nou, care era difuzat, în fiecare an, la miezul nopţii. La momentul respectiv, cuplul prezidenţial se afla la petrecere împreună cu cei mai importanţi reprezentaţi ai nomenclaturii. La masă se serveau mâncărurile tradiţionale româneşti, sarmale, friptură, pui la ceaun, piftie, salată de boeuf, care oricum nu lipseau de la mesele de sărbătoare. Participanţi la aceste petreceri susţineau că Elenei Ceauşescu bea băuturi dulci, pentru femei, dar nu se îmbăta. Lui Nicolae Ceauşescu îi mai plăceau în special preparatele tradiţionale din peşte: ciorba de peşte, plachia şi saramura, dar marea lui pasiune rămâneau sarmalele. Se mai servea vin alb şi ţuică de prună, fiartă şi îndulcită.

Petrecerea era ”condimentată” de cei mai în vogă artişti ai vremii. De obicei, masa se încheia până la ora 02.00, când cuplul Ceauşescu se retrăgea la culcare. Arhitectul Camil Roguski a fost omul de casă al soţilor Ceauşescu, cel care se ocupa în fiecare an de împodobirea brazilor şi de primi­rea cadourilor de Crăciun şi Anul Nou. Acesta a decedat în 2012, dar a povestit de multe ori cum sărbătoreau cei doi sfârşitul fiecărui an. ”Îi făceam po­mul de Crăciun, trebuia să se simtă mirosul de pădure, adu­ceam două maşini mari de cetină. Puneam numai glo­buri albe, im­podobeam brazii de la fiecare vilă a lui, nu puneam dulciuri sau luminiţe electrice, pentru că nu ne dădeau voie pompierii. Printre brazi puneam ani­male sălbatice împăiate pentru că-i plăceau lui Cea­usescu. De Re­velion, fa­milia Cea­usescu nu făcea ceva ieşit din comun, ba din con­tra, era vorba de ceva banal. Se uitau la televizor, urmăreau amândoi discursul lui. Lui Ceauşescu îi plăcea să se vadă la televizor”, a spus arhitectul Roguski.

Nici un secretar de partid, directoraş, chiar şi oameni simpli nu ratau ocazia de a le trimite celor doi cadouri. ”Aproape toţi trimiteau nişte proştii. De exemplu, au primit un covor pe care scria «Sa trăiţi Tovaraşu’ Ceauşescu». Şi te ştergeai cu picioarele pe nasul lui. Tablouri făcute după fotografiile lor, tractoare, lucruri inutile. În ultimul an s-a luat hotărârea ca noi să trimitem fiecărui judeţ în parte o lista cu obiecte de care aveam nevoie prin mobilarea sau decorarea celorlalte case şi palate ale lui Ceauşescu. Mobilă, obiecte decorative, ceva care să fie de folos. Pe ei nici nu-i interesau cadourile. Mai făceam câte o ex­pozitie cu ele, dar de multe ori nici nu veneau să le vadă. De fiecare data Ceauşescu îi lua Elenei câte un buchet de flori”, mai susţinea Camil Roguski.

RECOMANDARE
Cum petreceau Elena şi Nicolae Ceauşescu Revelionul si ce cadouri primeau de la secretarii de partid din judeţe

Citeste mai mult: adev.ro/pkmwhf

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***