Connect with us

INFO ȘTIRI

Metodă avangardistă de extragere a aurului din plantații de porumb și lucernă

Published

on

Anumite plante „absorb” aurul din sol, în mod natural. Aurul poate fi extras şi din plante, nu numai din zăcăminte. România, de pildă, are un adevărat potenţial de a extrage aur din… porumb şi din lucernă.

Cum poate fi pusă în practică această metodă, cu totul avangardistă, scrie pe larg în studiul „Concentrarea nanoparticulelor de aur de către plante”, coordonat de prof. dr. Rodica Popescu, Facultatea de Geologie şi Geofizică, Univer­sitatea Bucureşti. „Există plan­te care au capacitatea de a concentra diverse elemente.

Nimeni nu ştie de ce, pur şi simplu aceasta este proprietatea lor. Să dăm un exemplu: planta Violla calaminaria et zinci are capacitatea de a concentra până la 16% oxid de zinc, în mod natural, fără să tratăm solul. Ei bine, există mai multe plante care pot reţine aurul. Dar, dintre cele care se pot adapta condiţiilor noastre de climă, am observat că porumbul şi lucerna au cea mai mare capacitate de concentrare a aurului din sol”, a explicat pentru gandul.info cercetătoarea.

„Reţeta” unei plantaţii cu aur

Paşii sunt simpli: se înfiinţează astfel de plantaţii în zonele cu potenţial aurifer ori acolo unde zăcământul a fost exploatat şi au rămas halde. Se cultivă direct pe halde sau alături de ele, niciodată în zone agricole, în defavoarea perimetrelor pentru hrană. Plantele se tratează cu tiocianaţi şi cu tiosulfaţi de sodiu (Cea mai mare concentraţie de aur s-ar obţine, însă, prin tratare cu cianură. Cum aceasta este toxică pentru om şi animale, este exclusă din start. Avantajul tiosulfaţilor este că se descompun în soluri după câteva zile, iar al tiocianaţilor, că sunt de 470 de ori mai puţin toxici decât cianurile).

La sfârşitul ciclului normal de viaţă al plantei, aceasta se culege, se spală, se usucă, se arde, iar din cenuşa rezultată se extrage aurul, prin tehnici speciale. Aurul rezultat este cu adevărat pur, iar la sfârşit poate fi folosit ca tot aurul obişnuit, având exact aceleaşi aplicaţii.

„Aurul se găseşte în plantă ca nanoparticule.

Acestea sunt particule de dimensiuni foarte mici. Dintr-o plantă se extrage foarte puţin aur, incomparabil faţă de cât se extrage din zăcământ. Dintr-o tonă de zăcământ se extrag cu randament economic doar două grame de aur”, spune prof. Rodica Popescu. Culturi „aurifere” nu se pot înfiinţa oriunde; urmează ca, după doi ani, când se va definitiva studiul, să ştim exact în ce zone din ţară putem planta.

Muştarul indian, ca experiment

Metoda poate să fie aplicată chiar în următorii ani, izolat, acolo unde au fost exploatări şi se doreşte stoarcerea aurului până la ultimul strop sau „curăţarea” zonei. Pe scară largă, însă, probabil că metoda nu va fi aplicată decât într-un viitor îndepărtat, când accesul omenirii la rezervele naturale va deveni din ce în ce mai greoi. Singurul dezavantaj ar putea fi costurile. Studiul nu conţine o evaluare a costurilor, însă cercetătoarea spune că ar fi mult mai scump decât prin metodele miniere clasice.

RECOMANDARE
Gheata se retrage rapid din zona arctica si iese la iveala un peisaj nevazut de 120.000 de ani. Au inceput sa creasca si plante!
RECOMANDARE
Fenomenul alarmant care duce la intensificarea culorii oceanelor. Ce se va intampla in continuare

Aceste costuri însă pot fi suplinite prin valorificarea  superioară a aurului şi prin ecologizarea zonei miniere. Legătura plante-zăcăminte este cunoscută încă din Evul Mediu, dar prezenţa aurului în plante a fost dovedită ştiinţific de-abia în 1824. Atunci, geograful francez Malte-Brun a scos acest metal din cenuşa unor plante lemnoase. Mici experimente s-au făcut între 2000 şi 2003, în Noua Zeelandă, Australia şi Africa de Sud. Pe lângă zăcământul aurifer Fazenda Brasileiro (Brazilia), s-a putut scoate aur din plantaţii cu muştar indian (Brassica juncea).

loading...
1 Comentariu

1 Comentariu

  1. T.O.

    dec. 29, 2015 at 1:03 pm

    Si ca sa pastreze legatura cu extraterestrii, nu-si da jos palariuta din staniol de pe cap? Nu de alta, dar scade eficienta…

Lasă un răspuns

INFO ȘTIRI

Chiar credeati ca in pizza si merdenele se pun cascaval si branza? Cum isi bat joc de noi patiseriile si cofetariile

Published

on

By

Patiseriile, pizzeriile si cofetariile isi bat joc de clienti, pacalindu-i in privinta continutului produselor lor. Ministerul Agriculturii avertizeaază că, în urma controalelor care au vizat 180 de magazine şi unităţi de producţie din Bucureşti şi din alte 12 muncipii, s-a constatat că 40% dintre acestea utilizează în procesul de fabricaţie specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate şi informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obţinute din lapte.

„Au fost verificate 180 de unităţi (din care 85 patiserii, 17 Cofetării – laboratoare cofetărie, 47 pizzerii, 15 restaurante/catering, 11 unităţi de Fast Food, 5 magazine alimentare). Controalele s-au desfăşurat în Bucureşti şi in municipiile reşedinţă de judeţ precum Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi, Vrancea, Vaslui. Dintre acestea 73 de unităţi, reprezentând un procent de 40,5%, utilizează în procesul de fabricaţie specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate şi informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obţinute din lapte (brânză, caşcaval, unt, etc)”, anunţă Ministerul Agriculturii, care, împreună cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a reluat din 21 ianuarie activităţile de control desfăşurate în anul 2018, pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, informarea corectă a consumatorilor, depistarea, sancţionarea şi diminuarea fraudelor în domeniu.

Acţiunile se desfăşoară atât în Municipiul Bucureşti cât şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ şi urmăresc în principal verificarea conformităţii denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziţie din sistemul de etichetare.

„Chiar dacă se constată o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialităţi obţinute din grăsimi hidrogenate, în comparaţie cu amploarea fenomenului din anul 2018, neregulile majore persistă în detrimentul producătorilor autohtoni de lapte şi produse derivate din lapte şi pe linia informării corecte a consumatorilor”, subliniază ministerul.

Au fost depistate şi alte abateri precum comercializarea aşa-zisei „Specialitate Bulgaria” drept Telemea de Bivoliţă, Telemea de Capră şi Telemea de Vacă, la preţuri cuprinse între 8,5 lei şi 11 lei/kg, fenomen de substituire care, pe lângă faptul că afectează imaginea producţiei autohtone, autentice şi sănătoase, reprezintă practic şi „o sfidare a consumatorilor”, conform Ministerului Agriculturii.

Pentru nereguli precum dezinformarea consumatorilor şi substituirea produselor procesate din lapte cu specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate, dar şi cele privind încălcarea normelor igienico-sanitare şi siguranţă alimentară, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 661.219 lei.

RECOMANDARE
Nu mai credeți în medicamente-minune care detoxifică organismul. Iată adevărul despre cum trebuie să acționăm pentru a ne ajuta singuri

sursa digi24

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***