ALERTĂ în școlile din România! Elevi asfixiați din cauza jocului BALENA ALBASTRĂ. ATENȚIE, cum se joacă acest GAME MORBID? - Infoalert.ro
Connect with us

Educație

ALERTĂ în școlile din România! Elevi asfixiați din cauza jocului BALENA ALBASTRĂ. ATENȚIE, cum se joacă acest GAME MORBID?

Published

on

RECOMANDARE
Cristian Preda - "Dăncilă a demisionat, Kovesi a fost revocată de președinte, România îşi mută ambasada din Israel de la Tel Aviv "

Cei cinci copii din Iași au fost găsiți asfixiați, cel care a sunat la 112 fiind profesorul de sport. Elevii jucau celebrul joc ”Balena Albastră”, joc din care au muri deja mai bine de 100 de copii în lumea întreagă, informează Libertatea.ro.

Este vorba despre patru fete și un băiat în vârstă de 12-13 ani, elevi în clasa a șasea. La sosirea echipajelor de ambulanță, copiii aveau probleme respiratorii, iar doi dintre ei erau în stare gravă. Ei au fost transportați la spitalul de pediatrie din Iași pentru îngrijiri medicale.

Profesorul de sport este cel care a sunat la 112 după ce mai mulți elevi l-au anunțat că cinci colegi de-ai lor au fost găsiți căzuți în baie și într-o sală de clasă.

Colegii lor spun că elevii puneau în aplicare o provocare primită pe internet, în cadrul jocului Balena Albastră – un joc-pedeapsă, care a ucis deja peste o sută de adolescenţi în Rusia,.

Potrivit digi24.ro, este vorba despre un joc online morbid și șocant, apărut pe o rețea de socializare, care în acest moment se bucură de o mare popularitate în Rusia. Se numește „Blue Whale” (balena albastră) și se joacă timp de 50 de zile, timp în care participanții trebuie să îndeplinească 50 de sarcini sau „provocări”, uneori grave, cum ar fi să-și facă tăieturi pe brațe, sau mai anodine, cum ar fi să se trezească la o anumită oră din noapte sau să asculte o melodie tristă… În cea de-a 50-a zi, participantul la joc trebuie să-și pună capăt zilelor.

Jocul a fost inventat de un tânăr din Rusia în urmă cu aproape patru ani. Filip Budeikin a pus la punct o reţea socială, un fel de Facebook rusesc, unde a atras tineri vulnerabili şi hărţuiţi, dispuşi să joace Balena Albastră. Doar în Rusia, în cazul sinuciderii a circa 130 de adolescenţi, anul trecut se bănuiește o legătură cu acest joc. Decese s-au înregistrat şi în alte ţări, majoritatea fost republici sovietice. Inventatorul jocului, Filip Budeikin, a fost arestat în noiembrie 2016 şi inculpat pentru incitare la sinucidere.

loading...
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Din lume

De ce se numește moneda românească „Leu”?

Published

on

RECOMANDARE
VIDEO |Scene terifiante în Anglia: „Este cel mai violent atac petrecut pe pământ britanic”. Un arbitru a fost bătut şi călcat în picioare de zeci de jucători la un meci între două echipe de turci

Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “ leu ”.

Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “ leu ”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar. Din cauza lipsei unor legi monetare bine definite la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină.

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzactiile, taxele, impoziele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman, nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei. După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar Înalta Poartă Otomana s-a opus.

Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iaşi, Victor Place, să negocieze baterea unor bani româneşti la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărţit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. La 1860, s-a bătut totuşi o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat.

RECOMANDARE
Remediu făcut în casă pentru arsurile solare. E perfect pentru copii!

În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată şi s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului şi inscripţia „Alecsandru Ioan I”. Ele nu au fost puse în circulaţie niciodată.

Sursa: atlas-geografic.net

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***