În atenția elevilor și părinților! Anul şcolar începe cu noi reguli. Ce nu ai voie să faci în incinta școlii - Infoalert.ro
Connect with us

Educație

În atenția elevilor și părinților! Anul şcolar începe cu noi reguli. Ce nu ai voie să faci în incinta școlii

Published

on

RECOMANDARE
Alertă de la POLITIE! Fiți vigilenți! Mii de români au fost înșelați în acest mod

Statutul elevului prevede un set de reglementări privind drepturile și îndatoririle elevilor la școală. Nerespectarea acestor reguli atrage după sine sancțiuni.

Elevii pot cere, în cadrul unităților de învățământ, să le fie recunoscut dreptul la respectarea imaginii, demnității și personalității proprii, precum și la protecția datelor personale.

În consecință, sancționarea elevilor sub forma mustrării în fața colectivului clasei este o practică interzisă expres prin statut.

Elevii au dreptul de a oferi feedback semestrial cadrelor didactice care predau la clasă, prin intermediul unor fișe anonime.

Ei pot cere comunicarea rezultatelor de la evaluările scrise de la clasă în maximum 15 zile lucrătoare, rezultate pe care le pot contesta, personal sau prin intermediul părinților, tutorelui ori susținătorului legal. Nici notele din catalog nu mai pot fi consemnate de profesori înainte ca elevul să fie informat cu privire la acestea.

Deținerea unui telefon mobil de către elev nu este sancționată de statut, dar se interzice folosirea telefonului mobil în timpul orelor de curs, fără permisiunea cadrului didactic.

Elevii n-au dreptul să înregistreze activitatea didactică fără permisiunea expresă a profesorului, iar multiplicarea unor materiale rezultate din activitatea de înregistrare nu este permisă fără acordul lui.

Sursa: realitatea.net

loading...
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Din lume

De ce se numește moneda românească „Leu”?

Published

on

RECOMANDARE
O afacere ce-ți asigură venituri mari! „Aurul rosu” se cultivă în Gorj și costă 14.000 de euro pe kilogram

Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “ leu ”.

Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “ leu ”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar. Din cauza lipsei unor legi monetare bine definite la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină.

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzactiile, taxele, impoziele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman, nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei. După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar Înalta Poartă Otomana s-a opus.

Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iaşi, Victor Place, să negocieze baterea unor bani româneşti la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărţit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. La 1860, s-a bătut totuşi o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat.

RECOMANDARE
Angajat al unei fabrici de mezeluri rupe tăcerea. "NICIODATĂ nu o să pun gura pe așa ceva". Iată ce bagă în salam, parizer, mușchi, șuncă sau Kaizer. Răspândiți masiv!

În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată şi s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului şi inscripţia „Alecsandru Ioan I”. Ele nu au fost puse în circulaţie niciodată.

Sursa: atlas-geografic.net

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***