Vă invităm să citiți asta dacă aveți copii la școală sau grădiniță sau sunteți cadru didactic! - Infoalert.ro
Connect with us

Educație

Vă invităm să citiți asta dacă aveți copii la școală sau grădiniță sau sunteți cadru didactic!

Published

on

RECOMANDARE
Superba comună din Apuseni unde primeşti 1.000 de euro dacă te muţi. Ce condiţii trebuie să îndeplinească doritorii

Dacă aveți copii la scoală s-au grădinița trebuie sa citiți următoarele rânduri, despre bătaia de joc naționala denumită generic „Cornul şi Laptele”, la care se mai adaugă o campanie 100% românească – „Fructe în şcoli”.

Smulse din capitolul „cum să ne batem joc de banul public”, cele două programe par mai degrabă drenaje de fonduri publice din bugetul statului în buzunarele unor băieţi deştepţi, influenţi şi, mai ales, cu carnete de partid, scrie Cuget Liber.

Cine nu are copii nici nu îşi poate închipui bătaia de joc. Un corn pe care nici câinele nu îl mănâncă, o cutie de lapte acrit de săptămâni şi un măr tocmai bun de aruncat la gunoi: mic, strivit şi bubos. Produse pe care nu îţi vine să le dai nici animalelor, guvernanţii încearcă să le bage pe gâtul copiilor noştri doar pentru ca ei să-şi îmbogăţească prietenii şi colegii de partid.

Mizerii ambalate de toate guvernările de la Năstase încoace, fără ca cineva să aibă curaj să pună piciorul în prag sau să vadă realitatea. Domnilor guvernanţi, politicieni sau ce hramuri decizionale mai purtaţi, vorbiţi cu educatoarele, învăţătoarele, directorii de şcoli, să vă povestească şi să vă arate cât de mare e batjocura şi risipa. Cum rămân camioane întregi de cornuri şi lapte, care sunt cărate apoi la gunoi sau la… porci. Aţi făcut un program doar de dragul de a-l face, fără să urmăriţi cum este el implementat, ce impact are, cum este el primit în comunitate. Cheltuiţi lunar zeci de milioane de euro pentru cornuri, lapte şi mere care devin deşeuri sau, în cel mai fericit caz, hrană la animale.

În locul acestor produse de cea mai proastă calitate, aruncate în ghiozdanele sau pe băncile tuturor elevilor, faceţi anchete sociale şi ajutaţi cu adevărat copiii şi familiile care au nevoie cu adevărat. În loc de corn şi lapte daţi-le acelor copii produse alimentare, o masă caldă, chiar şi un simplu pachet de biscuiţi, dar care să nu fie rânced şi expirat şi de care să se bucure cu adevărat. Nu le mai daţi mere doar pentru a avea cu ce să se bată în pauze sau în timpul orele. Daţi-le părinţilor cupoane, bani, alocaţii ca să le cumpere fructe adevărate, diversificate, produse sănătoase. Face-ţi acest lucru cu cap şi nu doar pentru a bifa la capitolul imagine şi statistici sforăitoare.

Pentru a vă da seama de aberaţiile şi disfuncţionalităţile programului Cornul şi Laptele, vă voi reda o declaraţie a prof. Nicoleta Bercaru, directorul Şcolii Gimnaziale nr. 39 „Nicolae Tonitza”, făcută în urmă cu un an pentru Cuget Liber.

„Ni s-a solicitat să adunăm absenţii la sfârşitul lunii, iar în prima zi din luna următoare să ni se dea mai puţine porţii. Chiar nu mai ştiu ce să facă oamenii ăştia ca să ne încurce în birocraţie. Aşa cum am mai afirmat, definitivez în curând listele cu semnături de la părinţi pentru a renunţa la această mare bătaie de joc. În unele zile, laptele vine amar, iar cornul este proaspăt doar când îl primim. Este o mare risipă şi o mare bătaie de joc. DSV ne tratează ca pe buticari, de parcă noi suntem de vină că nu putem redistribui prisoasele, aşa încât să nu ne năpădească gândacii şi carcalacii. Nu există o latură pozitivă în acest program! Să mă lase ca în două zile de la primire să dau produsele rămase, argumentat, în unităţile în care se consumă. Sau să fie aduse doar pentru cei care doresc cu-adevărat, ca în cazul burselor şcolare”, a declarat managerul Şcolii „Tonitza”.

Citește articolul complet pe cugetliber.ro

loading...
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Din lume

De ce se numește moneda românească „Leu”?

Published

on

RECOMANDARE
Ai aceste pete roșii pe piele? Uite ce înseamnă și cât sunt de periculoase!

Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “ leu ”.

Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “ leu ”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar. Din cauza lipsei unor legi monetare bine definite la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină.

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzactiile, taxele, impoziele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman, nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei. După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar Înalta Poartă Otomana s-a opus.

Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iaşi, Victor Place, să negocieze baterea unor bani româneşti la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărţit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. La 1860, s-a bătut totuşi o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat.

RECOMANDARE
Beneficiile uleiului de mac: împiedică apariția cancerului

În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată şi s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului şi inscripţia „Alecsandru Ioan I”. Ele nu au fost puse în circulaţie niciodată.

Sursa: atlas-geografic.net

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***