O echipa de tineri arhitecți români a realizat un proiect demn de toate laudele- o casă independenta din punct de vedere energetic, denumită simplu şi inspirat „Casă Prispă„. O familie din judeţul Bacău deja trăieşte într-o asemenea casă ieșită din comun, prima din România care produce din razele solare mai multă energie electrică decât poate consum.

La marginea unei păduri din comuna băcăuană Mărgineni, departe de ochii lumii, a fost ridicată in 2013 o casă cochetă, izolată de restul locuințelor. Puţini dintre oamenii locului ştiu că această construcţie este unică în România şi că a fost realizată de un grup de studenţi din Bucureşti. Locuinţa produce chiar mai multă energie electrică decât are nevoie, iar surplusul ar putea fi redistribuit şi vândut în Sistemul Energetic Naţional sau înmagazinat pentru a fi utilizat mai târziu.

Casa are 90 de metri patraţi, 60 situaţi la parter şi 30 la mansardă, şi a fost montată la Mărgineni în mai puţin de 30 de zile, de către echipa de 50 de studenţi participanţi la proiect.

Pe acoperiş sunt montate 32 de panouri fotovoltaice, cu o suprafaţă totală de aproximativ 70 de metri patraţi, care ar produce, în condiţii optime, 8 kWh, o cantitate de energie mai mult decât suficientă pentru a alimenta toată aparatura electrică din casă.

Economia anuală pentru proprietari, estimată de producători, este de 1.700 de euro pe an. Conform calculelor realizate de proiectanţi, majoritatea studenţi la Bucureşti, casa poate produce anual 9.501 kWh, în condiţiile în care necesarul propriu de consum este de 7.508 kWh.

PRISPĂ este un proiect-pilot, o alternativă sustenabilă pentru revitalizarea modului de viaţă rurală din România. Proiectul casei răspunde unui context românesc, de la implicaţii economice la implicaţi socio-culturale. Casa, alimentată cu energie solară, oferă o mare importantă luminii naturale, iar camerele au dimensiuni mai mult decât generoase.

Materialul de baza pentru Casa Prispă este lemnul, iar lutul este soluţia aleasă pentru finisarea pe interior a pereţilor. Un complex sistem fotovoltaic este montat pe acoperişul metalic al casei.

Construcţia este realizată din pereţi portanţi. O parte reprezintă panouri structurale separate, care au fost transportate la Bacău gata asamblate. S-au folosit lemn procesat, cherestea, precum şi o serie de conectori metalici şi şuruburi, elemente folosite la îmbinări. Izolaţia termică a fost realizată din saltele din fibră de sticlă. Cuplul de băcăuani a cumpărat casa cu toate dotările interioare, inclusiv mobilier şi aparatură electrocasnică necesară.

Casă Prispă a avut parte de articole pozitive în presă străină. Gizmag, de pildă, descrie în detaliu proiectul românesc, apreciind cât de bine au lucrat arhitecţii.

“Faţada nordică a fost gândită astfel încât să protejeze clădirea în faţă condiţiilor grele din timpul iernii din România, cu vânturi puternice venind din nord şi căderi masive de zăpadă. Exteriorul sudic prezintă, în schimb, fereste de mari dimensiuni şi uşi glisante care dau într-o terasă. În zidurile dinspre est şi vest au fost montate ferestre speciale, care permit pătrunderea luminii naturale, dar împiedică pătrunderea căldurii, evitând astfel efectul de seră”, scrie autorul articolului.

Principalul atuu al casei PRISPĂ este faptul că toate spaţiile locuibile – livingul, locul de luat masă, bucătăria, baia, dormitorul, zona de studiu, supanta – sunt iluminate natural.

Pe faţadele de est şi de vest, ferestrele cu triplu vitraj au fost tratate Low-E (sticlă cu emisivitate redusă), astfel că permit doar pătrunderea luminii în interior, nu şi a căldurii, evitând efectul de seră. Aceste ferestre sunt prevăzute cu sisteme de protecţie împotriva însoririi excesive – obloane glisante de lemn – ce oferă posibilitatea de a obtura complet pătrunderea luminii în timpul verii. Mai mult decât atât, pentru a evita lumina foarte puternică de la apus, geamul de pe vest are un tratament adiţional cu folie metalică.

Inspiraţia tradiţională se regăseşte şi în demersul de creaţie a corpurilor de iluminat. Astfel, avem 4 corpuri de iluminat, fiecare dintre ele reinterpretând câte un motiv cheie al expresiei grafice româneşti: zig-zag-ul, lampa, fântână cu cumpăna, fusul de lână.

Preţul pentru prototipul acestei case este de 120.000 de euro. Acest preţ include structura, finisajele, atât cele interioare cât şi cele exterioare, tâmplăria, echipamentele (sistemul fotovoltaic, de încălzire, ventilaţie şi aer condiţionat, sistemul de instalaţii electrice şi sanitare) şi izolaţia. Prototipul este mai scump decât versiunea industrializată a casei deoarece o parte din materialele folosite sunt uşor diferite. Aceste diferenţe sunt date de condiţia că prototipul să poată face faţă la 3 transporturi succesive, 3 asamblări şi 2 dezasamblări.

Versiunea industrializată va fi disponibilă pentru un preţ de 90.000 de euro, urmând ca pe măsurăce casă va avea succes să scadă la 70.000 euro.

„Studenţii care au realizat casa sunt înscrişi la facultăţile de Construcţii, Arhitectură, Arte Plastice, Comunicare şi Geografie, fiecare cu rolul lui, bine stabilit, în proiect“, a explicat pentru adevarul.ro,  Pierre Bortnowski, şeful echipei care a lucrat la acest proiect.

Tinerii care au făcut „Casa Prispa“ au dus proiectul în septembrie 2012 la Madrid, în Spania. Construcţia românilor a fost expusă, alături de alte 19 proiecte, la Solar Decathlon Europe 2012, cel mai important concurs de arhitectură şi tehnologii aplicate organizat anual pe plan mondial. În clasamentul general, studenţii români au ocupat locul 9, dar au ieşit pe 2 la capitolul „Eficienţă Energetică“, pe locul 4 la „Bilanţul Energiei Electrice“ şi au fost a doua opţiune la secţiunea „Alegerea Publicului“.

Sursa magazinuldecase.ro