Obiceiurile lui Mărțișor sunt multe. Natura renaște, capătă culoare și lumină, în martie. Nu înainte însă ca Baba Dochia să-și facă mendrele. În afara binecunoscutelor mărțișoare, românii țin și alte tradiții importante în această perioadă din an.
Odată cu prima zi a lunii martie, toată lumea își îndreaptă atenția către simbolurile primăverii. Obiceiurile lui Mărțișor sunt frumoase. Nu degeaba i se mai spune acestei luni în popor și Germănar sau Încolțitorul. Ceea ce nu foarte mulți mai știu este faptul că anotimpul revenirii la viață a naturii începe cu adevărat la o bună bucată de timp după ce șnurulețele alb-roșii și primii ghiocei firavi își fac datoria de vestitori.
9 zile de martie prevestesc un an întreg
Data de 1 martie deschide săptămâna predicțiilor populare. Zilele Dochiei sau Babele sunt parte a unuia dintre cele mai cunoscute mituri folclorice românești. Se spune că Baba Dochia ar fi fost tare capricioasă și greu de mulțumit. La fel ca și vremea la început de an. Așa se face că în perioada dintre 1 și 9 martie vremea e mereu schimbătoare, de la zile cu soare arzător până la ninsori și ploi iscate dintr-o dată.
Este un prag meteorologic, decisiv pentrul tot anul ce urmează. Acesta e și motivul pentru care, pe la noi, se obișnuiește ca fiecare să-și aleagă dinainte una dintre babe, adică una dintre zilele cuprinse în intervalul 1-9 martie, cu scopul de a afla cum îi va merge în anul respectiv. Dacă e soare și vreme plăcută, atunci anul va fi plin de bucurii și realizări. Dacă, dimpotrivă, vremea e urâtă în ziua aleasă, atunci anul va fi cu probleme. Se pare că legenda Babei Dochia ascunde un sâmbure de adevăr, mărturie în acest sens stând rocile stâncoase binecunoscute din Munții Ceahlău.
La scurt timp după ce primăvara își intră pe deplin în drepturi, pe 17 martie, creștinii țin praznicul Cuviosului Alexie, omul lui Dumnezeu. Se spune că el este cel care a adus primăvara. Săturându-se să tot fie iarnă, a luat un tăciune aprins şi l-a înfipt în zăpadă. Astfel, toată neaua s-a topit şi s-a făcut frumos afară. O altă legendă spune că Dumnezeu, vrând să facă bine oamenilor, a strâns insectele de pe pământ, le-a pus într-o cutie și i-a dat-o lui Alexie să o arunce în apă.
Însă acesta, curios din fire, a deschis cutia şi insectele și-au luat zborul. Alexie a fost prefăcut în cocostârc, drept pedeapsă. Totuși, în popor, această zi se ține ca fiind Ziua Șarpelui. Acum se zice că ar ieșii șerpii din pământ la lumină, după lunile lungi de hibernare. Femeile au grijă să nu folosească foarfece, ace sau furci de tors, să nu trebăluiască prin gospodărie, pentru a avea naștere ușoară și pentru a le fi ferite locuințele de insecte și șerpi.
Obiceiurile lui Mărțișor includ și ziua lor!
Aşa cum 8 martie e cunoscută ca Ziua Femeii, data de 9 martie a intrat în tradiţie drept sărbătoarea bărbaţilor. Şi asta pentru că, pe lângă alte ritualuri ce trebuie respectate în această zi, este neapărat necesar ca acum să se închine 40 de pahare. Ca să-ţi meargă bine tot anul, lasă-ţi barbatul să se îmbete bine de „Măcinici”. Trebuie să bea 40 de pahare cu vin sau, dacă-l ţine, cu ţuică, ca „să fie sănătos şi să nu se lipească bolile” de el.
Pentru cei sau cele care nu pot să bea cele 40 de pahare obligatorii, e bine ca măcar să guste vin în aceasta zi sau să fie stropit cu vin. Sfinţii mucenici se mai numesc şi Moşi, căci vin imediat după Babele rele, ce nu lasă primăvara să-şi intre în drepturi. Moşii sunt buni, dezgheaţă pământul, alungă gerul şi cresc iarba verde. Se mai spune că aşa cum e vremea de „Măcinici”, aşa va fi toată primăvara. Dacă e îngheţ şi frig, iarna va continua până la Sfântul Gheorghe, pe 23 aprilie.
Sursa: www.libertateapentrufemei.ro