„Au voie fetele la menstruație în biserică?” Răspunsul surprinzător oferit de preotul care are mii de fani pe Facebook - Infoalert.ro
Connect with us

Educație

„Au voie fetele la menstruație în biserică?” Răspunsul surprinzător oferit de preotul care are mii de fani pe Facebook

Published

on

RECOMANDARE
Metal rar, folosit la fabricarea bombelor atomice, pe care doar două țări îl au în Europa. Una dintre ele e România

Cel mai îndrăgit preot din România „lovește” din nou! A fost întrebat dacă „Au voie fetele la menstruație în biserică?” Răspunsul te va face să râzi cu lacrimi.
Preotul sibian Constantin Necula ajunge din nou în atenția presei cu răspunsurile lui haioase. Acesta oferă o explicație surprinzătoare la o întrebare care frământă multe tinere și doamne.

„Au voie acestea să intre în biserică atunci când sunt la ciclul menstrual”?, l-a întrebat un tânăr într-o conferință, după ce s-a tot vehiculat că unii preoți nu sunt de acord să le primească pe reprezentantele sexului frumos în Casa Domnului în această perioadă, pe motiv că este pângărită biserica. Preotul Necula a răspuns într-un mod haios întrebării, fără să stea pe gânduri, spre deliciul tinerilor care îl ascultau.

„Nu avem ce să discutăm aici. Intrați liniștite măcar până acolo unde vă simțiți bine. Cred că unii dintre noi exagerăm foarte, foarte mult în gestica asta ginecologică. Că nu avem niciun cabinet ginecologic montat lângă biserică să ne spună în ce perioadă a lunii sunteți. De obicei știți singure și respectați această frumusețe a întâlnirii cu curățenia. Vă întreb și eu așa, că-s mai prost, mai tâmpițoi de felul meu, dacă mireasa e în acea perioadă, nu o cununăm?

Îi spunem, te duci acasă, mai stai cinci zile și ne întoarcem marți…?”, a declarat părintele Constantin Necula, într-o conferință susținută în fața tinerilor.

Părintele Necula, singurul preot din România care are zeci de mii de fani pe Facebook, a reușit să devină îndrăgit în rândul tinerilor datorită faptului că vorbește despre religie într-un mod atractiv și amuzant, reușind să ducă astfel învățătura Bisericii și la cei care de obicei o resping.

RECOMANDARE
Astăzi, 14 ani de la Explozia de la Mihăilești din Județul Buzău. Video necenzurat

Sursa: www.liberatea.ro

loading...

Din lume

De ce se numește moneda românească „Leu”?

Published

on

RECOMANDARE
Compotul de SFECLĂ ROȘIE, vindecă aproape toate bolile. Iată cum se prepară

Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “ leu ”.

Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “ leu ”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar. Din cauza lipsei unor legi monetare bine definite la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină.

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzactiile, taxele, impoziele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman, nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei. După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar Înalta Poartă Otomana s-a opus.

Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iaşi, Victor Place, să negocieze baterea unor bani româneşti la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărţit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. La 1860, s-a bătut totuşi o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat.

RECOMANDARE
Ce povestește un român după 15 zile de comă: „Iadul e la fundul pământului, însă nimeni nu știe!”

În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată şi s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului şi inscripţia „Alecsandru Ioan I”. Ele nu au fost puse în circulaţie niciodată.

Sursa: atlas-geografic.net

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***