În ultimele decenii, transformarea oamenilor sănătoşi în pacienţi a devenit cea mai importantă strategie de marketing a companiilor farmaceutice. Pe principiul „ce-i sperie mai mult pe oameni decât alterarea sănătăţii?”, teama de boală umple buzunarele producătorilor de medicamente. Şi uite-aşa a devenit colesterolul „inamic public”, iar mitul acestuia – una dintre cele mai mari înşelătorii ale vremurilor noastre.
Colesterolul este o componentă esențiala în desfășurarea metabolismului celulelor organismului. Este o substanța din categoria grăsimilor (lipidică), răspândită în întregul corp uman, pe care organismul o folosește pentru a construi pereții celulelor din corpul nostru (structura membranelor celulare).
Odată cu înaintarea în vârstă, vasele de sânge se uzează şi devin mai rigide, iar colesterolul se depune mult mai uşor pe pereţii arterelor. Astfel, cu timpul, vasele de sânge se îngustează, micşorând capacitatea inimii de a pompa suficient sânge în tot organismul, iar dacă se produce blocarea completă a vasului datorită aglomerărilor de grăsime şi colesterol apare infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
Colesterolul nu este însă nociv în complexitatea sa, fiind o componentă esenţială în desfăşurarea metabolismului celulelor organismului, însă atunci când este în exces din cauza unei alimentaţii neadecvate sau a unei afecţiuni metabolice, acesta poate favoriza îngustarea şi ulterior blocarea vaselor de sânge.
Principala sursă de colesterol este producţia hepatică (70%) şi doar 30% din colesterol provine din alimentaţie.
De ce este considerat colesterolul „inamicul numărul 1”? Iată câteva răspunsuri oferite de specialişti în domeniu:
Atrag atenția populației că poate nu există nici un mit care să fi alimentat mai mult panica generală și să fi băgat mai mulți bani în buzunarele unor șmecheri, decât cel referitor la colesterol.
Cu un marketing bine pus la punct, s-a băgat în capul oamenilor ideea că deja ești candidat la infarct sau accident vascular dacă ai un colesterol mai mare de 180-200 mg%!
Planul pus la punct de către magnații mondiali ai industriei farmaceutice și-a arătat roadele. Printr-o presiune mediatică insistentă și continuă, milioane de oameni au devenit brusc bolnavi. Asta pentru că cineva a hotărât să scadă limita de risc la niște parametri imposibili. Valorile considerate „normale” ale colesterolului s-au tot micșorat și de la 260-280 mg%, cum era înainte de asaltul industriei farmaceutice, s-a ajuns la anomalia ca omul sănătos să fie considerat pacient și să i se administreze medicație de sinteză pentru un colesterol mai mare de 240!
În ultimele 3 decenii industria farmaceutică a făcut miliarde de dolari exploatând teama oamenilor de a nu muri subit din cauza imaginilor apocaliptice sugerate de un colesterol crescut. Cum te duci la doctor, cum îți propune imediat să treci pe statine. Și știți de ce? Pentru că acest tip de tratament se ia toata viața, deci odată ce devii pacient, industria farmaceutică câștigă lunar, pentru tot restul vieții tale, de pe urma acestei încadrări!
Ceea ce omul obișnuit nu știe, este faptul că atunci când ia statine colesterolul scade într-adevăr, dar efectele secundare generează alte probleme, de la alterări ale memoriei până la diabet și de la dureri de cap până la somnolență perpetuă. Aceste atenţionări aparţin cercetătorului Ştefan Manea.
Dr. Ștefan Balaban: Colesterolul este un fel de sperietoare agitată de oricine are un interes în această direcție. Oul este alimentul care a fost pus cel mai mult în legătură cu creșterea colesterolului, substanța de importanță majoră în organism, care a predispus la nașterea a numeroase mituri.
Din fericire lumea este din ce în ce mai inteligentă și mai informată în ziua de astăzi și mulți oameni refuză să se lase influențați. Cu ajutorul internetului, oricine este interesat de sănătatea sa și a copiilor săi își poate face propria muncă de documentare. Oamenii nu mai pot fi mințiți decât dacă vor să se lase mințiți, iar colesterolul este una dintre acele povești de groază care bine mânuite, reușesc să genereze suficientă anxietate încât opțiunea pentru medicația de sinteză să pară cea mai convenabilă.
Pacientului cu un colesterol considerat mărit i se cere să scoată ouăle din dietă. Ceea ce este adevărat în toată acesta poveste este faptul că oul are într-adevăr colesterol, dar molecula din ou nu este similară cu cea din organism. Mai mult de atât: în gălbenuș se găsesc rezerve importante de lecitină care previn depunerea ateroamelor pe vasele sanguine. Lecitina are rol major în dinamica celulei nervoase și a tuturor proceselor care se desfășoară în creier, deci ouăle pot avea partea lor de contribuție la scăderea colesterolului. La ora actuală este de neconceput să scoți ouăle din alimentație, având în vedere câte proprietăți nutritive, biologice și de construcție au!
Colesterolul, cea mai profitabilă „boalăˮ din lume
Cel mai bine vândut medicament din lume, în ultimii ani, este Lipitor, unul dintre cele mai prescrise produse farmaceutice. Medicii au recomandat acest produs pentru reducerea colesterolului la peste 30 de milioane de „bolnaviˮ anual. Doar în 2006, acest medicament produs de compania Pfizer a avut vânzări ce au însumat aproape 14 miliarde de dolari. Pe durata valabilităţii patentului, Lipitor a avut vânzări totale de 131 miliarde de dolari, mai mult decât dublu faţă de al doilea cel mai bine vândut medicament al tuturor timpurilor, Plavix. Produs de Bristol-Myers Squibb, Plavix este indicat pentru reducerea evenimentelor aterosclerotice (infarct miocardic, accident vascular cerebral etc.).
Un alt medicament menit a scădea nivelul de colesterol „răuˮ din sânge, Crestor (AstraZeneca), a înregistrat, de asemenea, o creștere foarte mare a vânzărilor, ajungând în top 10 cele mai vândute medicamente din lume.
Statinele sunt medicamente care tratează colesterolul, care a fost asociat şi este considerat „vinovatˮ de apariţia bolilor cardio-vasculare. Statinele acţionează prin blocarea unor enzime din ficat, responsabile cu producerea de colesterol, şi au fost sintetizate pentru prima dată în Statele Unite, în anii ’70. Apariția primelor tipuri de statine a coincis cu o adevărată panică indusă populaţiei vizavi de grăsimi.
Tot în anii 70, în America, alimentele care conțin colesterol – adică untul, ouăle, carnea – au fost declarate oficial „inamicul nr.1 al sănătățiiˮ, pentru că fac boli cardio-vasculare. Și atunci au zis: «mâncați cereale!». Exista și până în anii ’70 supraponderabilitatea, însă după aceea a apărut cu adevărat obezitatea aceasta epidemică și este în strânsă legătură nu cu grăsimile, ci cu carbohidrații, în special cu cei cu absorbție rapidă, precum cerealele de mic dejun. Problema cu grăsimile a fost fundamentată pe o interpretare eronată a unor studii care se făcuseră până atunci și care au pus în legătură apariția bolilor cardiovasculare cu colesterolul alimentar. Astăzi, reluând acele studii la puricat, s-a văzut clar că această legătură nu există. Nu exista nici atunci, dar au fost niște interese economice. Se spune: «mănânc colesterol și mi se depune grăsimea pe artere». Nu-i adevărat, nici pe departe. Este o minciună întreținută tocmai pentru a se induce isteria și psihoza asta a colesterolului, a explicat, pentru Ziua News, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare București (ICA).
Un comentariu interesant, scris de unul dintre cititorii noștri, găsiți mai jos, la rubrica „Comentarii”.
Surse: Ziua News, gandeste.org, Aqui Ahora
Problema „colesterolului” este inca o problema falsa, rezultata din necunoastrea principiilor de functionare ale organismului uman. Este adevarat ca unele procese sint extrem de complicate dar asta nu este o scuza a gindirii defectuoase. Cind nu intelegi ceva taci si studiezi, nu incepi sa aberezi.
Foarte mult timp oamenii nu au inteles modul in care grasimile (lipidele), substante esentiale pentru functionarea organismului, ajung in celule in conditiile in care nu sint solubile in plasma (singe). De exemplu o bucata de unt pusa in apa nu o sa se dizolve.
Raspunsul la aceasta problema a fost gasit foarte tirziu (in jurul anilor ’70). Practic grasimile „se lipesc” de anumite proteine care sint solubile in apa (sau in plasma din singe). Substanta nou creata se numeste „lipoproteina” si este formata dintr-o molecula de grasime si o proteina.
Mecanismul de transport al grasimilor este similar cu procesul de curatare a mizeiei de pe haine cu apa si sapun. Moleculele de sapun au o parte hidrofila si una hidrofoba. Partea hidrofila este atrasa de moleculele de apa iar de partea hidrofoba „se agata” moleculele de grasime sau murdarie. Astfel murdaria (grasimile) de pe haine se dizolva in apa daca se amesteca cu sapun.
Similar, lipoproteinele sint formate dintr-o proteina care are o parte hidrofila si una hidrofoba. Prin atragerea unei lipide de partea hidrofoba se formeaza liporoteina. Lipoproteina este solubila in apa (plasma) din cauza partii hidrofile (care se atrage cu moleculele de apa).
Neintelegerea acestor procese (mai ales de catre medici) a dus la o confuzie grava asupra problemei depunerilor de pe artere.
In primul rind aceste depuneri nu sint numai de colesterol, sint de grasime, in general. Grasimi sint multe (zeci de substante diferite) cu diferite proprietati si functii in organism.
Colesterolul este o grasime vitala, de exemplu intra in componenta tuturor membranelor celulare din organism (cu asta cred ca am spus totul despre importanta acestui compus chimic).
In al doilea rind se pare ca nimeni (in afara de mine 😀 ) nu a observat o problema de logica (elementara): se vorbeste de „colesterol bun” (HDL) sau „rau” (LDL) numai ca nu stiu cita lume stie de unde vin prescurtarile respective. LDL vine din engleza „Low Density Lipoprotein” (lipoproteine cu densitate mica) iar HDL este prescurtarea de la High Density Lipoprotein (lipoproteine cu densitate mare). O intrebare: a vazut cineva cuvintul „colesterol” in prescurtarile anterioare?
In realitate ceea ce romanii (inclusiv medicii din pacate) numesc „analize de colesterol” sint in realitate analize ale nivelului lipoproteinelor din singe.
Acest nivel variaza in functie de foate multi factori, de aceea este foarte greu de clasificat in „nivele bune” sau „rele”.
De exemplu daca un om depune efort sustinut si i se face o analiza a lipoproteinelor o sa constatam nivele foarte mari, din cauza ca la efort muschii consuma grasimi (care sint „arse” pentru a se obtine energie mecanica). Aceste nivele, in aceste conditii, sint absolut normale din cauza ca grasimile „arse” de muschi se transporta prin singe sub forma de lipoproteine.
In al treilea rind unii au observat, tirziu, ca in realitate ficatul produce aproximativ 70% din colesterol astfel incit dietele drastice fara colesterol au efect ZERO. Eu sint sigur ca daca cineva o sa tina dieta si nu consuma deloc colesterol ficatul o sa produca 100% din necesarul de colesterol. REpet, aceasta grasime este esentiala pentru functionarea organismului.
Mai nou am auzit ca unii rataciti au produs medicamente (pe care alti rataciti le prescriu) care sa inhibe producerea de colesterol de catre ficat. Eu ii avertizez pe cei care citesc aceste rinduri sa nu ia astfel de medicamnete daca nu vor sa isi termine foarte rapid calatoria prin aceasta lume. Astfel de medicamente (daca exista) produc dereglari majore ale functionarii ficatului, un organ esential pentru organism. Aceste dereglari vor duce foarte rapid la complicatii majore in organism si in cele din urma la groapa.
In al patrulea rind daca se citesc atent „studiile” medicale o sa vedem ca nivelul crescut de colesterol din singe (care de fapt este in sine o aberatie, asa cum am vazut mai sus) creste riscul unor boli cardiovasculare. RISCUL.
Cu alte cuvinte nivelul ridicat de lipoproteine in singe NU implica aparitia depunerilor de grasime.
Cu alte cuvinte existe persoane cu nivel ridicat de lipoproteine („colesterol” cum ii zic amatorii (medici, babe, etc)) care nu au depuneri de grasime pe vasele de singe.
Iar daca acest nivel nu determina (obligatoriu) depuneri de grasime insemana ca nu este (singur) responsabil pentru aparitia acestora.
Tinind cont de cele de mai sus avem si raspunsul partial la intrebarea: de ce se depun totusi grasimi pe artere? Motivul este foarte simplu: lipoproteinele „se rup” in singe, in loc sa se descompuna in celulele din tesuturi, acolo unde in mod normal ar trebui sa ajunga grasimile respective.
Motivele din cauza carora se intimpla acest lucru este o alta discutie. Studiul acestor motive este raspunsul la problema depunerilor.
Din ce am vazut eu pina acum lipoproteinele sint descompuse in singe de catre radicalii liberi. Asta e o poveste separata, lunga si interesanta. Cu alte cuvinte daca limitam nivelul radicalilor liberi din singe o sa limitam descompunerea lipoproteinelor in singe si depunerile de grasime de pe artere.
bravo ,un comentariu corect …Ovi! Eu sunt asistenta,cu ICC ,arterita si 6 stenturi 😏 care ia statine de 10 ani,betablocante,anticoagulante etc..Sunt un om informat si derutat fiind intro situatie dificila ,daca continui tratamentul sau renunti o faci pe pielea ta ! Stiind ca statinele dau( mai nou) si diabet tip 2 si distrug musculatura,am renuntat la statinele chimice si iau ceva naturist ! Ce va fi…va fi,fiecare face ce stie,cum stie si cum intelege ! Eu NU tin nicio dieta si mananc oua,carne zilnic ! 😏
Da. Face parte din filozofia mea
Ceea ce este mediatizat excesiv reprezintă interese
Ale cui ?
Ale celor care pot plăti mediatizarea
Spălarea creierelor este un procedeu vechi care a ajuns sa funcționeze din ce in ce mai bine odată cu avansul rapid al tehnologiilor
E posibil sa ne apropiem de acea „gluma”: EVOLUȚIA INVOLUȚIEI
Am o intrebare, de ce se depun placile de aterom pe arterele importante ale orgamismului, în special pe arterele carotide, care este cauza acestor plăci??
Domnule Ovi , interesant comentariul,as vrea sa aflu mai multe despre limitarea radicalilor din singe dupa cum spuneti!