Companiile care şi-au înfiinţat şcoli proprii pentru specializarea tinerilor
Connect with us

Educație

Companiile care şi-au înfiinţat şcoli proprii pentru specializarea tinerilor

Published

on

RECOMANDARE
Scrisoare adresată de Cioabă, regele romilor, președintelui Trump

Ca să îşi acopere necesarul de forţă de muncă, marile companii din România s-au văzut nevoite să pună umărul la reformarea sistemului de învăţământ profesional. Iar implicarea lor în şcolile profesionale, acolo unde există, este una totală. Companiile nu îi ajută doar pe elevi să înveţe mai bine o meserie, ci îi instruiesc inclusiv pe profesorii liceelor şi colegiilor tehnice. Într-un fel este şi responsabilitatea companiilor să ofere acest ajutor, mai ales că şcolile profesionale nu au capacitatea să ţină pasul cu evoluţia tehnologică din anumite industrii. Totuşi, pe lângă chestiunea tehnologiilor, există o problemă şi mai mare, cea legată de calitatea educaţiei pe care o primesc elevii încă de dinainte să intre în învăţământul profesional.

Învăţământul profesional din România a ajuns să aibă două viteze. În vreme ce angajatorii chestionaţi pentru un studiu al Academiei Române se plâng de calitatea predării în şcolile de meserii, companiile care au ales să se implice în funcţionarea acestor şcoli sunt mulţumite de calitatea cadrelor didactice. Şi asta deoarece profesorii sunt ajutaţi chiar de acele companii să îşi îmbogăţească bagajul de cunoştinţe.

Andrei Dina – specialist în relaţii sociale la Renault România: „Profesorii sunt bine pregătiţi,ei lucrează cu meşterii noştri din cadrul uzinelor Dacia permanent ştiu ce se cere de la elevi şi nu avem probleme de genul acesta”.

Dacia colaborează încă de dinainte de privatizare cu liceul de construcţii auto din Mioveni. Elevii de acolo au parte de stagii de practică în fabrica de maşini şi beneficiază şi de burse de studiu care pornesc de la 600 de lei. Iar cei mai buni dintre ei sunt angajaţi. Petrom este o altă companie care s-a implicat în învăţământul profesional cu toate că educaţia energetică deja există în România. Compania a înfiinţat însă clase pentru specializările de care avea nevoie.

Mona Nicolici, director de dezbvoltare sustenabilă Petrom: „Am creat împreună cu autorităţile trei clase pentru două calificări pe domeniul de petrol şi gaze operatori, avem deja a doua generaţie de tineri care vor fi pregătiţi pe domeniul nostru”.

Combinatul siderurigic ArcelorMittal din Galaţi şi-a înfiinţat în schimb o şcoală proprie în care sunt specializaţi suplimentar tinerii care deja au absolvit învăţământul profesional. Însă combinatul are de gând să colaboreze în viitor şi cu şcolile de stat.

Însă în încercarea sa de a atrage tineri, ArcelorMittal se confruntă cu probleme de educaţie, dar şi de atitudine de care s-au lovit şi alte companii.

Bogdan Liviu – sef departament învăţământ ArcelorMittal: „Prima problemă este legată de faptul că nu-şi doresc să vină să lucreze. Competenţele tehnice sunt o altă problemă pentru care nu pot veni lal noi, chiar dacă noi nu avem pretenţii foarte ridicate”.

Mulţi tineri preferă să plece în străinătate, o problemă pe care o au şi companiile din sectorul serviicilor implicate, de asemenea în educaţia profesională. Cei de la City Grill au o şcoală proprie şi, în acelaşi timp colaborează cu mai multe licee din capitală, de la care aduc tineri în practică. Însă compania spune că bursele sunt greu de acordat.

Cristian Cristea – training manager City Grill: „Din păcate, sistemul de bursă este foarte complicat şi foarte încâlcit în momentul de faţă şi nu ne ajută pe noi agentul economic să stimulăm elevii”.

Şi, pe lângă stimularea elevilor, cei de la City Grill spun că ar trebui să existe şi o stimulare a profesorilor, ceea ce ridică din nou problema predării. De multe ori, educaţia profesională este trasă în jos tocmai de lipsa de motivaţie a cadrelor didactice.

Sursa: www.digi24.ro

loading...

Din lume

De ce se numește moneda românească „Leu”?

Published

on

RECOMANDARE
Construcție grandioasă la chinezi realizată și cu ajutorul românilor

Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “ leu ”.

Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “ leu ”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar. Din cauza lipsei unor legi monetare bine definite la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină.

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzactiile, taxele, impoziele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman, nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei. După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar Înalta Poartă Otomana s-a opus.

Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iaşi, Victor Place, să negocieze baterea unor bani româneşti la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărţit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. La 1860, s-a bătut totuşi o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat.

RECOMANDARE
Românii care au mașini second hand avertizați de pilotul Titi Aur cu privire la problemele pe care acestea le ascund

În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată şi s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului şi inscripţia „Alecsandru Ioan I”. Ele nu au fost puse în circulaţie niciodată.

Sursa: atlas-geografic.net

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***