Creştinii au intrat în SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce se întâmplă in fiecare zi, începând de azi până vineri, de IZVORUL TAMADUIRII? - Infoalert.ro
Connect with us

INFO ȘTIRI

Creştinii au intrat în SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce se întâmplă in fiecare zi, începând de azi până vineri, de IZVORUL TAMADUIRII?

Published

on

RECOMANDARE
Nu o să-ți vina sa crezi ce a primit. Cel mai ciudat cadou primit de Donald Trump de când e președintele SUA

Creştinii au intrat în Săptămâna Luminată, care urmează Învierii Domnului. Aceasta reprezintă începutul unei perioade de sărbătoare pentru creștini, care se termină după 50 de zile, odată cu Rusaliile.

Zilele Săptămânii Luminate au semnificaţii speciale şi denumiri precise: Lunea Albă, Marţea Albă, Sfânta Miercuri, Joia Verde, Vinerea Scumpă sau Fântâniţa, potrivit crestinortodox.ro.

În vechime, Botezul era săvârșit în noaptea de Paști. Cei botezaţi erau numiţi „luminaţi” şi purtau haine albe în toată săptămâna de după Paşte.

Se pare că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată. Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea Iadului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei.

Semnificația zilelor Săptămânii Luminate:

Lunea Albă – fiind prima zi după Duminica Pastelui, Lunea Albă este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. În unele zone se merge cu obiceiul „udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Marţea Albă – este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomană în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Sfânta Miercuri – bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie să lucreze. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Joia Verde – este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. ”Joia Rea” cere un ritual al morţilor: 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel ”sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea Scumpă sau Fântăniţa – este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Tradiția spune că în Săptămâna Luminată nu se spală rufe, nu se fac treburi casnice şi nu se fac munci agricole, atât în semn de respect pentru sărbătorile amintite, cât și din superstiția de a nu atrage bolile, dăunătorii și pagubele.

În Săptămâna Luminată, zilele de miercuri și vineri sunt zile cu „harți” și este „dezlegare la pește”.

Slujbele din Săptămâna Luminată se ţin cu Uşile Împărăteşti larg deschise. Astfel, privirea spre altar nu mai este împiedicată de nimic, ceea ce simbolizează uşa deschisă de la mormântul Mântuitorului, dar şi ruperea catapetesmei Templului din Ierusalim în momentul morţii Mântuitorului.

Toate cântările şi citirile din această perioadă a Săptămânii Luminate fac referire directă la Învierea din morţi a Mântuitorului.

Această perioadă se distinge din punct de vedere spiritual prin luminozitate. Totul pare învăluit în alb, totul este lumină, totul exprimă bucuria de a fi împreună cu Hristos în Biserica Sa. Şi bisericile se înveşmântează în alb şi veşmintele preoţilor.

În tot acest timp, creştinii ar trebui să se salute cu urarea „Hristos a Înviat” şi de la Înălţare, „Hristos S-a Înălţat”, urmată de răspunsul „Adevărat a Înviat” şi „Adevărat S-a Înălţat”.

În Săptămâna Luminată nu se citește Psaltirea și nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice, slujbele fiind reluate după Duminica Tomii.

Slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată, sunt oficiate după o rânduiala specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. Așadar și cântările acestei slujbe vorbesc de biruința Vieții asupra morții.

loading...
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Diverse

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Sâmbăta Morţilor şi Rusalii. Ce păţesc cei care nu ţin această mare sărbătoare

Published

on

By

RECOMANDARE
Din seria "Eu pup poala popii, popa pupă poala mea". Mașină de lux indisponibilizată de la un clan de romi care au mituit un judecător

Pogorârii Sfântului Duh îi corespunde o străveche sărbătoare, Rusaliile, care se celebrează anual, la 50 de zile după Înviere. Sâmbăta de dinaintea Rusaliilor este o sărbătoare dedicată pomenirii morţilor, fiind cunoscută şi ca Moşii de Vară.

Sărbătoarea Rusaliilor se ține diferit în funcție de fiecare regiune a țării, scrie traditii-superstitii.ro. Astfel, în Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia, Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat 8 zile.

În tradiția românească se spune că cine nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular „luat din Rusalii”.

La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.

De asemenea, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare aceste buruieni, pentru a nu fi „luați din Rusalii” sau pociți de către Ielele neiertătoare.

O sărbătoare așa de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici.

Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Grupați în cete de câte 7-8, călușarii își încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și bani.

Un alt obicei specific Rusaliilor care se întâlnește prin zonele ardealului poartă numele de „Împănatul boului”. Obiceiul constă într-o procesiune ce se desfășoară pe ulițele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat boul va fi eliberat, iar o tânără fată va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează.

Tot în Ardeal, imediat după Rusalii, se practică obiceiul numit „udatul nevestelor”. Pentru ca femeile să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului tradiția spune că acestea trebuie stropite cu apă.

Superstiţii de Rusalii

În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi;

De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele;

Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarce nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua;

De la Rusalii timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac;

În ziua de Rusalii nu e bine să te cerți cu alții fiindcă vei fi „luat din Rusalii”, etc.

Superstiţii la Moşii de Vară

Sâmbetei Morţilor de dinaintea Rusaliilor i se mai zice şi Moşii de Vară, fiind o sărbătoare dedicată pomenirii morţilor. În legătură cu ea sunt o mulţime de superstiţii, şi anume: nu trebuie să dormi afară, să mergi la răspântii sau la fântână, pentru că afară bântuie morţii ieşiţi în Joia Mare. În această zi se duc la biserică crengi de tei şi frunze de nuc pentru a fi sfinţite, apoi se pun la icoana sau la streaşina casei pentru a o feri de rele. Despre teiul sfinţit astfel, se spune că vindecă surzenia. În această Sâmbătă se împart oale pentru ca morţii să aibă cu ce bea apă. Nu este bine să torci acum căci se întorc colacii daţi pentru pomenirea morţilor; nu se aruncă lăturile, căci pot nimeri în gura morţilor de afară, şi ei se pot răzbuna; din acelaşi motiv nu se mătura în această zi. Dacă vrei să fii ferit de furturi sau pierderi, din primul fel de mâncare pe care îl găteşti în această zi trebuie să dai pomană; dă de pomană ceapă şi usturoi verde, altfel grădina nu va rodi. Dacă scoţi acum apa din fântână, lasă un bănuţ plată pentru apa morţilor. Orice dai de pomană să fie nou: blide noi, linguri noi, vase noi. Dacă plouă vara şi arunci afară o crenguţă de tei sfinţit la Moşii de Vară, ploaia va înceta. Dacă femeile lucrează în această zi, le vor amorţi mâinile. Cu tei se ameninţă şi grindina, dar înainte de a intra în hotarul satului. Şi, în sfârşit, dacă plouă la Moşii de Vară – anul va fi mănos, scrie superstitii.ro

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***