Cum era Paştele în perioada comunistă? De ce românii mergeau pe ascuns la biserică? - Infoalert.ro
Connect with us

Istorie

Cum era Paştele în perioada comunistă? De ce românii mergeau pe ascuns la biserică?

Published

on

RECOMANDARE
Nebunie totală. Urs pe motocicletă în Rusia

Cu toate că Paștele nu era interzis, această sărbătoare a Învierii Domnului nu era nici recunoscută. Românii se temeau să-și arate public credința în Dumnezeu și religia creștină, deoarece partidul unic, Partidul Comunist, nu promova educația religioasă.

Cei mai mulţi oameni mergeau la biserică în noaptea de Înviere. Femeile preparau cozonaci şi ouă roşii. Se ura „Hristos a înviat! Adevărat a Înviat”, dar nu la adunări ale PCR.

Cumpărarea bucatelor tradiţionale de Paşti era o problemă atunci, cei mai norocoşi fiind cei care locuiau sau aveau rude în mediul rural. Aceștia își puteau procura mai ușor carnea de miel sau ouăle de Paşti.

Ceilalţi stăteau la cozi şi se bucurau dacă reuşeau „să prindă” pui ori un kilogram în plus de zahăr sau făină. Carnea de miel nu se putea cumpăra ușor, deoarece în anii ’80 era interzis transportul alimentelor dintr-un judeţ în altul.

Românii erau, însă, creativi: îşi procurau un sicriu, îl puneau pe maşină şi astfel nu îi oprea nimeni. Aşa, călătorind cu acel sicriu, cumpărau miei şi împărţeau sau vindeau și altora.

Mulţi dintre liderii comunişti, şi mai ales părinţii şi copiii lor, respectau, în ascuns, obiceiurile creştine.

Arhivele Mitropoliei Olteniei demonstrează că tatăl lui Nicolae Ceauşescu, Andruţă Ceauşescu, a fost consilier parohial la Scorniceşti până la moartea sa (1969).

Tacit, chiar şi nomenclaturiştii cei mai convinşi respectau tradiţiile. Magistraţii, militarii și cadrele didactice veneau în număr mic şi discret la biserică, de teamă să nu fie văzuţi, pentru că riscau să aibă probleme.

O sărbătoare de Paşti în casa Ceauşeştilor însemna o masă simplă, ţărănească, la care erau primiţi strict membrii foarte apropiaţi ai familiei.

Camil Roguski, fost administrator al palatelor şi locuinţelor ceauşiste povestea pentru Adevărul.ro cum erau sărbătorile în familia prezidenţială:

„În casele lor nu intra nimeni altcineva decât familia. Ei, părinţii, copiii şi nepoţii. Nici soţia lui Valentin nu intra. Obiceiurile de acasă erau sfinte şi pentru ei, care au fost nişte ţărani. Ceauşeştii ţineau sărbătorile – de Paşti, de Crăciun – în sufrageria mică, de lângă bucătărie. Aveau pe masă ouă, cozonaci şi foarte multe fructe. La sărbători venea un călugăr care slujea mâncarea. Altfel, eu, unul, în biserică nu i-am văzut”.

Camil Roguski și peste 20 de oameni făceau pregătirile de Paști: “Pregăteam totul în amănunt până la întoarcerea Ceauşeştilor de la birou. Totul era verificat de Elena Ceauşescu, o femeie tipicară până la exasperare”.

Sursa: realitatea.net

loading...
2 Commentarii

2 Comments

  1. roveli

    Apr 17, 2017 at 7:33 pm

    …….Si inca ceva. Majoritatea oamenilor aveau masa mai bogata decat astazi.

  2. roveli

    Apr 17, 2017 at 7:31 pm

    Ce este porcaria asta , cu mersul pe ascuns la Biserica? Nu mergea nimeni pe ascuns, si oficialii mergeau, nu le avea nimeni grija.

Lasă un răspuns

DE ACTUALITATE

Astăzi, 14 ani de la Explozia de la Mihăilești din Județul Buzău. Video necenzurat

Published

on

RECOMANDARE
Dacă nu se iau urgent măsuri, acest baraj din România se va rupe, iar viitura va înghiţi totul în cale! Primele semne au apărut: deja muntele „fierbe”, pleacă la drum!

„Explozia de la Mihăileşti” este denumirea generică sub care este cunoscut cel mai mare dezastru produs pe şoselele din România. Un camion cu azot a explodat, pe 24 mai 2004, pe drumul European 85, la Mihăileşti, în judeţul Buzău, deflagraţia soldându-se cu 18 morţi şi 13 răniţi mutilati pe viata.

În semn de cinstire a memoriei celor şapte eroi pompieri, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Neron Lupaşcu” al judeţului Buzău va organiza o manifestare comemorativă la monumentul închinat acestora din localitatea Mihăileşti aducând un omagiu celor care au murit.

Este vorba despre: maior post mortem – Mihalache Doru-Mihai, sublocotenent post mortem – Necula Romeo, sublocotenent post mortem – Manta Valentin Cezar, sublocotenent post mortem – Jianu Nicolae, sublocotenent post mortem – Stan Silviu, sublocotenent post mortem – Medeleanu Georgian, sublocotenent post mortem – Oprea Florentin Valentin.

– FILMUL cumplitului eveniment din urma cu 14 ani.

24 MAI 2004. Luni dimineață, ora 05:30. Mijește de ziuă. Un caminon încărcat cu 20 de tone de azotat de amoniu se răstoarnă pe DN2, în curba de la intrarea în localitatea Mihăilești.

De la Buzău, două autospeciale ale pompierilor pornesc spre locul accidentului. Militari în termen de până în 25 de ani, treziți din somn de alarma de pe strada Bistriței, se îmbracă în grabă în cabinele mașinilor cu girofar și așteaptă să ajungă la scena accidentului.

La scurt timp, de la Buzău, pleacă spre locul cu pricina reporterul Elena Popescu și cameramanul Ionuț Barbu, anjagați ai Antenei 1.

Aglomerația creată de traficul blocat face ca zeci de localnici curioși să se adune în jurul mastodontului răsturnat pe partea dreapta a drumului.

La 05:49, în timp ce pompierii izolează zona, încărcătura TIR-ului se aprinde, generând o explozie violentă. Optsprezece oameni sunt sfârtecați de suflul deflagrației. Bilanțul victimelor  arată că și-au pierdut viața șapte pompieri, trei localnici și doi jurnaliști – Elena Popescu și Ionuț Barbu.

Părți din trupurile morților se amestecă cu pământul reavăn scos la suprafață de explozia care a format un crater de 6 metri adâncimeși 21 de metri circumferință.

Bucăți din caroseriile mașinilor umlute cu apă și spumă sunt proiectate la sute de metri distanță, spărgând acoperișurile caselor din zonă.

Pe la 06.00, la faţa locului apar echipaje ale poliţiei buzoiene, urmate de specialişti de la Protecţia Civilă. Sunt șocați de ce văd. Zeci de jandarmi strâng rămășițele trupești ale oamenilor pulverizați de explozie.  Colegul lor, șef de post la Mihăilești, se zbate între viață și moarte, cu răni pe tot corpul. A avut zile. După o comă profundă, reușește să-și revină și este supus unor operații chinuitoare care îl vor schimba pe vecie.

La doar cinci ore de la producerea exploziei, ancheta de la faţa locului se închide iar buldozerele şi excavatoarele încep astuparea craterului şi repararea şoselei.

RECOMANDARE
Cum poți salva pe cineva care are un accident vascular cerebral? Dați mai departe. Nu se știe când cineva poate avea nevoie de aceste informații vitale

Pe 24 mai 2004, la 32 de kilometri de Buzău, 18 oameni își pierdeau viața în cel mai cumplit accident petrecut vreodată pe șoselele din România. Vinovații de producerea tragediei, cei trei reprezentanți ai firmelor care au asigurat transportul și livrarea azotatului de amoniu, au fost condamnați la câte patru ani de închisoare.

Un clip infiorator cu imagini  socante din acea zi neagra, puteti vedea aici. 

Surse: reporterbuzoian.ro youtube.com adevarul.ro

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***