Leurda, spanacul, stevia si urzicile sunt adevarate bombe vitaminizante. Este vremea leurdei, a şteviei, spanacului, a usturoiului verde şi a salatelor de tot felul. Este timpul să profităm de ele, în această primăvară. De ce? Pentru că au câteva avantaje incontestabile, susţine medicul Mihaela Bilic.
Nu toţi se dau în vânt după vegetale. Sunt alimente sărace din punct de vedere nutritiv, au 90% apă, fibre, săruri minerale şi vitamine, toate fără valoare calorică. “Din legume nu putem creşte, nici hrăniţi nu putem fi. Puţinele proteine şi glucide pe care le conţin nu pot fi absorbite, nu avem enzimele necesare să extragem nutrienţii din vegetale”, explică Mihaela Bilic în cartea sa, „Ronţăieli (ne)vinovate”.
Atunci de ce auzim peste tot că e bine să mâncăm verdeţuri, de unde atâta interes pentru legume? Din simplul motiv că umplu stomacul cu apă, pentru că dau saţietate fără multe calorii, pentru că sunt sursă de vitamine, minerale şi fitonutrienţi. „Legumele sunt sănătoase şi dietetice, ne umplu burta fără risc pentru siluetă. Stomacul nu ştie să numere caloriile, el doar cântăreşte mâncarea. Deci nu poate face diferenţa dintre 300 ml de apă (0 calorii) şi 300 ml de ulei (2.700 de calorii). Metabolic, e mare diferenţă dacă umplem burta cu un castron de salată sau cu un calup de salam”, explică specialistul.
Usturoiul verde. Are proprietăţi antivirale şi antifungice, este un antibiotic natural recunoscut, întăreşte imunitatea, scade colesterolul rău şi detoxifiază organismul.
Leurda. Sora mai mică a usturoiului, are o aromă mai uşoară, detoxifiază la fel de mult şi e plină de vitamine. Se consumă cel mai bine în salate, dar dă şi mâncărurilor aromă de usturoi. Leurdei i se mai spune popular usturoi sălbatic şi este unul din cei mai puternici detoxifianţi pe care ni-i oferă natura. În scop culinar sunt utilizate frunzele, care trebuie culese primăvara, proaspete, deoarece prin uscare proprietăţile plantei se pierd foarte uşor.
Ştevia. Are proprietăţi antimicrobiene, antioxidante, antiglicemice, este o plantă bogată în vitamine, săruri minerale, proteine, fibre şi antioxidanţi. Ștevia (Rumex patientia), denumită popular dragomir, macriș de grădină, este o plantă din familia Poligonaceelor, o erbacee perenă foarte frecventă în flora spontană din România. Crește sălbatică și liberă pe marginea drumurilor în toată Europa. Este originară din Austria inferioară, unde este cultivată ca plantă culinară, potrivit site-ului ierburiuitate.wordpress.com.
În pământ, ea are un rizom gros, cu multe capete. În partea superioară, tulpina de ștevie este ramificată, purtând pe ea frunze mari, cu pețiolul consistent. Florile sunt grupate, verzui, purtând pe ele un cerc roșu-palid sau roșu-vișiniu.
Substanțe active importante sunt: în cantitate semnificativă vitamina C, dar și A, E și K, acid tartric, acid oxalic (oxalați), săruri minerale — potasiu, fosfor, magneziu, calciu, fier, zinc—, proteine, fibre.
Spanacul conţine vitaminele B1, B2, B6, B9, C, E şi K, mult fier, acid folic, caroten, proteine, lipide şi glucide. Este recomandat în anemie, acnee, hipertensiune arterială, în stări de oboseală şi epuizare.
Urzicile. Au proprietăţi diuretice, antianemice, remineralizante. Conţin vitaminele A, B2, C şi K, fier, magneziu, calciu, siliciu etc. Se spune că „schimbă sângele” şi revigorează organismul după o iarnă grea.
sursa click.ro
