Connect with us

INFO ȘTIRI

De ce ni se pare că timpul trece mai repede pe măsură ce îmbătrânim? Cateva explicatii posibile

Published

on

Cu cat inaintam in varsta, cu atat ni se pare ca timpul trece mai repede. În copilărie, vacanțele de vară păreau fără sfârșit și așteptarea între două Crăciunuri părea să dureze nu un an, ci mai mulți. Pe măsură ce îmbătrânim, avem, dimpotrivă, impresia că săptămânile, lunile și anotimpurile trec în viteză. De ce se întâmplă asta? Percepția timpului se schimbă pe parcursul vieții, iar la vârsta adultă, timpul pare să curgă din ce în ce mai repede. Așa se face că dacă ne simțim permanent presați și depășiți este și din cauza acestei percepții deformate.

E vina biologiei sau a cui?

Mai multe teorii încearcă să explice această senzație de accelerare a timpului odată cu vârsta. Una dintre aceste teorii spune că este vorba despre o degradare progresivă a ceasului nostru biologic, din cauza încetinirii naturale a metabolismului nostru pe măsura trecerii anilor: când îmbătrânim, respirația și bătăile inimii se domolesc. În cazul copiilor, dimpotrivă, inima lor bate mai repede, iar plămânii sunt activați în mai mare măsură. Această intensitate mai mare a activității lor biologice este cea care le dă iluzia unui timp dilatat.

E vina rutinei?

O altă teorie sugerează că această senzație are legătură cu cantitatea de noi percepții la care suntem expuși pe parcursul vieții. În fața unor stimuli inediți, creierului îi trebuie mai mult timp să trateze informația, ceea ce dă senzația că timpul se dilată: de aceea cei care au supraviețuit unui accident vorbesc adesea că au impresia unui film care se derulează cu încetinitorul în secundele care preced evenimentul.

Atunci când trecem printr-un eveniment neașteptat, creierul trebuie să se ocupe brusc de o mulțime de informații noi și stochează probabil amintiri mult mai bogate și mai detaliate decât este obișnuit. În amintirea noastră, evenimentul pare mai lung decât este în realitate, așa cum o arată experiența celor care sunt amatori de căderi în gol.

Dar cum explică asta faptul că timpul pare să treacă mai repede odată cu vârsta? Luați în calcul mediul dumneavoastră de adult: totul vă este familiar. Deja nu mai remarcați detaliile din casa sau biroul dumneavoastră, asta în timp ce pentru un copil, totul este nou și necunoscut, lumea este plină de noi experiențe care îl așteaptă. Creierul său tânăr nu încetează să-i configureze percepțiile din lumea exterioară și această intensă activitate psihică îi dă impresia că timpul se scurge lent, în timp ce pentru un adult angrenat în rutina cotidiană procesul este exact invers.

Cu cât suntem mai obișnuiți cu repetiția unor evenimente, cu atât timpul pare să treacă mai repede. Iar acest sentiment de obișnuință are tendința de a se accentua odată cu vârsta, pentru că după 20 de ani, corpul nostru produce din ce în ce mai puțină dopamină – un neurotransmițător care se activează la fiecare experiență nouă și care ne ajută să măsurăm timpul care trece.

Problema cu toate aceste teorii este că niciuna nu explică foarte precis de ce timpul pare să se accelereze pe durata întregii noastre vieți.

Ipoteza matematică

Dacă o aceeași perioadă de timp ne pare mai lungă sau mai scurtă, în funcție de vârstă, poate că ar trebui să măsurăm timpul cu ajutorul unei scări logaritmice. De obicei, acest tip de scară ne permite să măsurăm intensitatea sunetului sau a cutremurelor de pământ, fenomene pentru care o scară liniară nu este suficientă ca să le traducă, din cauza variabilității prea mari a datelor culese. Pe scara logaritmică Richter (care servește la măsurarea intensității cutremurelor de pământ) a trece de la o magnitudine 10 la o magnitudine 11 nu corespunde unei creșteri cu 10 la sută, cum ar fi cazul unei scăzi liniare, ci unei multiplicări cu 10 în raport cu valoare precedentă.

Dar de ce să măsurăm percepția noastră cu ajutorul unei scări logaritmice? Pentru că raportul nostru cu timpul depinde de vârsta pe care o avem: pentru un micuț de 2 ani, un an reprezintă jumătatea vieții sale, ceea ce explică de ce unui copil i se pare atât de mare distanța dintre două aniversări. Pentru un puști de 10 ani, un an nu reprezintă decât 10 la sută din viața sa, iar pentru un tânăr de 20 de ani, un an nu reprezintă decât 5 la sută din viața sa. De aceea timpul pare să se accelereze odată cu vârsta.

În mod obișnuit, împărțim etapele vieții în calupuri de câte 10 ani – de la 20 la 30, de la 30 la 40 etc – ceea ce înseamnă că acordăm o pondere fiecărei perioade. Pe o scară logaritmică, percepem perioadele de durate diferite ca și cum ele ar fi de aceeași durată. În termeni de percepție a timpului, a trece de la 10 la 20 de ani, de la 20 la 40 de ani și de la 40 la 80 de ani ar însemna același lucru. Adică – atenție, e un pic deprimant – anii care au trecut între vârsta de 5 și 10 ani ni se par la fel de lungi ca anii care separă momentul împlinirii a 40 de ani de cel al atingerii vârstei de 80 de ani.

RECOMANDARE
Decizie istorică luată de preoți. " Fără coroane la înmormântări. Mai bine un plic cu bani"

Prin urmare, ce ne rămâne de făcut? Să fim activi! Timpul trece repede și din păcate, dacă se spune în general că timpul vindecă totul, de data asta, accelerarea timpului odată cu îmbătrânirea chiar n-o poate atenua!

sursa digi24.ro

loading...
Loading...
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Stiinta si mister

În adâncurile Pământului trăiesc milioane de specii încă necunoscute de ştiinţă. Iata cateva dintre ele

Published

on

By

Viaţa pe Pământ ia miliarde de forme, însă cea mai mare parte a biosferei terestre este ascunsă privirilor, în adâncimile abisale ale oceanelor şi în subsol, oamenii de ştiinţă susţinând că ar putea fi vorba de milioane de noi specii de viaţă care aşteaptă să fie descoperite, informează Life Science, potrivit Agerpres.

În ultimii 10 ani, căutarea acestor forme de viaţă de sub pământ a fost preocuparea cercetătorilor din cadrul proiectului internaţional Deep Carbon Observatory (DCO). Compus din peste 1.000 de cercetători din 52 de ţări, proiectul DCO îşi propune să descopere şi să clasifice formele de viaţă din aşa-numita „biosferă din adâncuri” – un misterios angrenaj de ecosisteme vii care se succed între suprafaţa şi mantaua terestre.

Chiar şi această lume subterană, caracterizată de întuneric şi de presiune şi temperaturi în creştere, pe măsură ce coborâm spre centrul Pământului, există viaţă, iar conform cercetătorilor din cadrul DCO, ar fi vorba de milioane de specii microbiene care au apărut la puţin timp după formarea planetei şi, de miliarde de ani, aşteaptă să fie descoperite.

Într-un comunicat în care subsolul planetei este denumit „un Galapagos subteran” ce aşteaptă să fie studiat, cercetătorii din cadrul DCO estimează că biomasa formelor de viaţă pe bază de carbon care trăiesc sub picioarele noastre este incomparabil mai mare decât biomasa formelor de viaţă de la suprafaţa planetei.

„Chiar şi în întuneric şi în condiţii dificile, cu surse de energie limitate, ecosistemele intraterestre au evoluat în mod unic şi au rezistat de-a lungul milioanelor de ani”, a comentat Fumio Inagaki, geomicrobiolog din cadrul DCO. „Extinderea informaţiilor de care dispunem despre viaţa din adâncuri ne va ajuta să înţelegem cum şi de ce a apărut viaţa pe planeta noastră şi dacă viaţa poate exista şi în subsolul altor planete, aşa cum este Marte”, a adăugat el.

Oamenii de ştiinţă au forat la mari adâncimi în platourile marine şi au preluat mostre de microbiom din mine şi sisteme carstice din sute de locuri din întreaga lume. Datele obţinute astfel sugerează că biosfera din adâncuri are un volum de aproximativ 2,3 miliarde de kilometri cubi – aproximativ dublul volumului oceanului planetar – şi adăposteşte aproximativ 70% din bacteriile şi organismele unicelulare archaea care trăiesc pe Pământ.

Unele astfel de microorganisme extremofile reuşesc să populeze nişe de mediu aparent incredibil de ostile vieţii. Spre exemplu, organismul monocelular Geogemma barossii trăieşte în hornuri hidrotermale pe fundul mărilor şi oceanelor, proliferând la temperaturi de peste 120 de grade Celsius. Oamenii de ştiinţă au găsit microorganisme la 5 kilometri adâncime în subteran şi până la 10,5 kilometri sub apă.

Descoperirea de noi forme de viaţă şi extinderea graniţelor între care este posibilă viaţa pe Terra le va oferi oamenilor de ştiinţă noi criterii după care să caute viaţa şi pe alte planete. Trăim pe o planetă care efectiv musteşte de viaţă, de la limita superioară a atmosferei până în adâncurile crustei terestre, iar studiile realizate până în prezent asupra biodiversităţii pe Pământ nu au făcut decât să risipească puţin praful de la suprafaţă.

RECOMANDARE
Decizie istorică luată de preoți. " Fără coroane la înmormântări. Mai bine un plic cu bani"

loading...
Loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***