Marele Edgar Allan Poe știa ce face atunci când a folosit corbul în loc de o altă pasăre pentru a croncăni „niciodată” în celebrul său poem. Corbul a fost mult timp asociat cu moartea și cu semnele întunecate, dar în realitate această pasăre este mult mai interesantă. Iată 25 de curiozităţi despre corbi.

Găsit în întreaga emisferă nordică, este cea mai întâlnită dintre toate speciile de corvide. Corbul comun a coexistat cu oamenii de sute de ani, iar în unele zone au fost atat de numeroși încât a fost considerat un organism daunător. O parte din succesul său a fost datorită dietei de omnivor. Corbii sunt extrem de versatili și oportuniști în găsirea surselor de hrană, mâncând insecte, cereale, fructe, animale mici și mâncare putredă sau de la gunoi.

#1. Caracteristici fizice

Un corb comun matur are între 55 și 70 cm în lungime, cu o anvergură a aripilor de 115–130 cm. Are greutăți înregistrate în intervalul 0.7 – 1.65 kg, fiind una dintre cele mai grele păsări cântătoare.

Păsările din regiuni mai reci, cum ar fi Himalaya și Groenlanda sunt, în general, mai mari, în timp ce cele din regiunile mai calde sunt mai mici. Ciocul este mare și ușor curbat. Are o coadă alungită şi puternică, cea mai mare parte având un penaj negru, și un maro inchis. Penele de pe gât sunt alungite și ascuțite și bazele penelor de pe gât au culoare maroniu-gri.

În afara dimensiunii sale mai mari, corbul comun diferă de verii săi, ciorile, prin un cioc mai mare și mai greu, și o pană în formă de coadă. Vocabularul său este foarte vast și complex. În zbor penele produc un sunet scârțâitor care a fost asemănat cu un foșnet de mătase.

#2. Istorie şi origini

Corbul comun a evoluat în Lumea Veche şi a traversat podul Bering în America de Nord. Studii genetice recente, care au examinat ADN-ul corbilor comuni din întreaga lume, au stabilit că păsările se împart în cel puțin două clanuri: Un clan în California, găsit numai în sud-vestul Statelor Unite, precum și un clan în Holarctic, gasit in restul emisferei nordice. Păsările din ambele clanuri arată la fel, dar grupurile sunt distincte genetic și au început să se divizeze aproximativ două milioane de ani în urmă.

Descoperirile indică faptul ca ADN-ul mitocondrial bazat pe corbii comuni din Statele Unite sunt mai strânse legate de cele din Europa și Asia decât la cele din clanul californian, și că corbii comuni din clanul californian sunt mai strânși legați de corbii chihuahuan (C. cryptoleucus) decât la cele din clanul Holarctic. Corbii din clanul Holarctic sunt mult mai strânși legați de cioara bălțată (C. albus) decât de cei din clanul californian.

O explicație pentru aceste constatări surprinzătoare genetice este că corbii comuni stabiliți în California, cu cel puțin două milioane de ani in urma au devenit separați de rudele lor din Europa și Asia în timpul unei ere glaciare. Un milion de ani în urmă, un grup din clanul californian a evoluat într-o specie nouă, corbul chihuahuan. Alți membri ai clanului Holarctic au sosit mai târziu într-o migrație separată din Asia.

#3. Sunt extrem de inteligenți

Când vine vorba de inteligența animalelor, aceste păsări se situează la același nivel cu cimpanzeii și delfinii. Într-un test de logică, un corb a trebuit să ajungă la o bucată de mâncare atârnată, trăgând o bucată de sfoară, ancorând-o cu gheara și repetând până când mâncarea era la îndemână. Mulți corbi au ajuns la mâncare din prima încercare, unii în 30 de secunde.

Dacă un corb știe că un alt corb se uită la el cum își ascunde mâncarea, se va preface că pune mâncarea într-un loc, în timp ce în realitate o ascunde în altul. Deoarece și ceilalți corbi sunt deștepți, acest lucru funcționează doar uneori.

În sălbăticie, corbii au împins pietre peste oameni pentru a-i împiedica să se urce la cuiburile lor, au făcut pe mortul lângă o carcasă de castor pentru a-i speria pe ceilalți corbi și au furat carnea ambalată a clienților unui magazin chiar din căruciorul lor. Iar acestea sunt doar câteva exemple.

#4. Memorie

Corbii au o memorie excelentă, putând recunoaște fețe umane ani de zile și ținând minte indivizii care le-au făcut rău.

De asemenea, își amintesc locurile unde au găsit hrană în trecut și pot folosi această memorie pentru a-și planifica viitoarele căutări de hrană. Memoria lor excelentă îi ajută să supraviețuiască și să prospere în medii diverse.

#5. Corbii pot imita vorbirea umană

Una dintre cele mai interesante curiozităţi despre corbi este faptul că aceştia pot imita vorbirea umană. În captivitate, corbii pot învăța să vorbească mai bine decât unii papagali.

Corbii imită și alte zgomote, cum ar fi motoarele mașinilor, trasul apei de la toaletă și cântecele altor animale și păsări. Se știe că corbii imită lupii sau vulpile pentru a le atrage spre carcasele pe care corbul nu este capabil să le desfacă. Când lupul a terminat de mâncat, corbul primește resturile.

#6. Adaptabilitate

Corbii sunt extrem de adaptabili, putând supraviețui în diverse medii, de la orașe aglomerate la păduri izolate.

Această specie are cea mai mare gamă decât orice membru al genului său. Aceștia variază în întregul Holarctic până la Arctic și la habitatele temperate din America de Nord și de la Eurasia la deșerturile din Africa de Nord și la insulele în Oceanul Pacific.

În Tibet, au fost înregistrate la altitudini de până la 5.000 de metri, și la la înalţimi de 6.350 de metri pe muntele Everest.

#7. Comunicare complexă

Corbii nu imită doar vocile umane şi claxoanele maşinilor, ci au un limbaj propriu complex, cu diverse sunete și gesturi care le permit să comunice între ei.

Corbii pot folosi sunete diferite pentru a-și exprima starea de spirit, pentru a avertiza de pericol sau pentru a atrage atenția asupra hranei. De asemenea, pot folosi gesturi, cum ar fi mișcări ale capului, aripilor sau cozii, pentru a transmite mesaje complexe. Această comunicare complexă le permite corbilor să coopereze, să se apere de prădători și să transmită informații importante altor membri ai grupului.

#8. Corbii folosesc gesturi cu „mâna”

Citeste articolul integral pe desprelume.ro