Un studiu recent realizat de cercetătorii din Statele Unite sugerează că specia umană ar putea să îşi fi atins deja limita maximă de longevitate. Conform acestui studiu, speranţa maximă de viaţă a oamenilor a încetat să mai crească de aproximativ două decenii şi nu depăşeşte vârsta de 115 ani.

Într-o lume cu peste 7 miliarde de oameni, cea mai mare parte dintre noi sperăm să trăim o viață îndelungată, plină de aventuri și momente fericite alături de cei dragi. Dar cât de multti dintre noi vor atinge vârsta de 115 ani, limita extremă a longevității umane?

Statisticile ne arată că doar o singură persoană din două miliarde va reuși să trăiască atât de mult, ceea ce face ca această performanță să fie cu adevărat deosebită.

Una dintre aceste persoane speciale a fost Jeanne Calment, o femeie franceză care a trăit până la vârsta de 122 de ani și 164 de zile, ceea ce o face cea mai longevivă persoană înregistrată în istorie. Născută în februarie 1875, ea a trăit până în august 1997, asistând la evenimente majore ale secolului XX, cum ar fi cele două războaie mondiale, Revoluția rusă și începutul erei spațiale.

Dar cum a reușit Jeanne să trăiască atât de mult?

Potrivit cercetătorilor, dieta ei a jucat un rol important în longevitatea sa. Ea a consumat multe legume, fructe și ulei de măsline și a evitat carnea roșie și produsele lactate. De asemenea, ea a fumat doar câteva țigări pe zi timp de aproape un secol și a avut o activitate fizică regulată, mergând pe bicicletă și jucând tenis în tinerețe.

În ciuda acestor factori de longevitate, nu există o rețetă magică pentru a trăi o viață atât de lungă. Există o mulțime de factori care pot influența durata vieții, precum moștenirea genetică, stilul de viață, mediu, expunerea la poluanți și multe altele. Cu toate acestea, oamenii de știință studiază în continuare secretele longevității umane, încercând să înțeleagă cum putem trăi mai mult și mai sănătos.

Indiferent de gene și de stilul sănătos de viață, aceasta pare să fie speranța maximă de viață a unui om. Potrivit cercetătorilor, durata vieții umane este limitată de procesele naturale de îmbătrânire și degradare a organismului, care sunt inevitabile. Chiar și cu cele mai bune îngrijiri medicale și cele mai avansate tehnologii, oamenii nu vor putea trăi mai mult de 125 de ani.

Această limită de vârstă se datorează unor procese biologice care au loc la nivel celular și molecular în timpul vieții. Una dintre aceste procese este acumularea de daune la nivelul ADN-ului, care poate duce la mutații genetice și la o funcționare defectuoasă a celulelor. De asemenea, schimbările hormonale și stresul oxidativ pot contribui la degradarea celulară și la declinul funcțional.

În ultimele decenii, oamenii de știință au depus eforturi susținute pentru a înțelege procesele care guvernează longevitatea umană. Studiile actuale s-au concentrat pe identificarea genelor și factorilor de mediu care pot influența speranța de viață și preveni îmbătrânirea prematură.

Cercetătorii au descoperit că genele pot juca un rol important în determinarea longevității. Anumite gene au fost asociate cu o speranță de viață mai mare, cum ar fi gena APOE4, care a fost legată de o durată de viață mai lungă în rândul populației de vârstnici. De asemenea, factorii de mediu, cum ar fi stilul de viață sănătos și dietele cu conținut ridicat de nutrienți, pot fi importanți în menținerea unei vieți lungi și sănătoase.

Un alt domeniu important de cercetare a longevității umane este terapia genetică, care implică utilizarea de tehnologii avansate pentru a manipula genele umane și a preveni sau trata afecțiunile legate de vârstă. De exemplu, cercetătorii lucrează la dezvoltarea de terapii genice care să întârzie procesul de îmbătrânire și să prelungească durata vieții umane.

În plus, oamenii de știință explorează și impactul unor factori de mediu asupra longevității, cum ar fi calitatea aerului, expunerea la substanțe toxice și poluarea, în speranța de a identifica strategii eficiente de prevenire a bolilor și îmbătrânirii prematură.

Un alt aspect important în cercetarea longevității umane este limita Hayflick, care este numărul limitat de diviziuni celulare pe care le poate efectua o celulă înainte de a intra în senescență și de a muri. Studiile actuale au arătat că acest proces este influențat de o serie de factori, cum ar fi mediul celular și stresul oxidativ.

Cercetătorii au descoperit că anumite substanțe antioxidante, cum ar fi vitamina C și E, pot proteja celulele de stresul oxidativ și pot prelungi durata de viață a celulelor. De asemenea, terapia genetică și medicamentele pot fi utilizate pentru a preveni procesul de senescență celulară și pentru a prelungi durata de viață a celulelor.

Cu toate acestea, studiile actuale sugerează că limita Hayflick este limitată la aproximativ 40-60 de diviziuni celulare și că acest proces nu poate fi oprit complet. În consecință, cercetătorii au început să exploreze modalități de a înlocui celulele uzate cu celule noi, prin tehnici de inginerie tisulară și transplanturi de organe, în speranța de a prelungi durata de viață a organismelor.

În general, studiile legate de longevitatea umană și de limita Hayflick au demonstrat că există multiple factori care influențează procesul de îmbătrânire și degradare a celulelor și a organismului. Deși există multe necunoscute în ceea ce privește aceste procese, cercetătorii continuă să investigheze modalitățile de a preveni îmbătrânirea prematură și de a prelungi durata de viață umană.

Profesorul Jan Vijg un cercetător de renume la Albert Einstein College of Medicine din New York, cu o vastă experiență în genetica îmbătrânirii și longevitate, cunoscut pentru cercetările sale de pionierat în identificarea proceselor moleculare care stau la baza îmbătrânirii și a bolilor asociate cu vârsta în celulele umane, a declarat intr-un interviu recent că, pentru a depăși limita maximă de longevitate de 120, 125 sau 130 de ani, este necesar să facem schimbări radicale în întreaga hartă genetică a speciei umane, ceea ce implică dezvoltarea a mii sau zeci de mii de medicamente. Însă, procesul de îmbătrânire este atât de complex încât este improbabil să putem schimba semnificativ această limită a longevității umane.

Care este cel mai longeviv popor?

Dacă ne uităm la durata de viață a oamenilor, descoperim că există popoare care trăiesc mai mult decât altele. Unul dintre cele mai longevive popoare din lume este cel din Okinawa, Japonia.

Okinawa este o insulă mică situată în Oceanul Pacific și are o populație de aproximativ 1,5 milioane de oameni. În ciuda faptului că se află la o distanță mare de continentul asiatic, stilul lor de viață a fost influențat de cultura japoneză și de dieta tradițională japoneză.

Dieta tradițională din Okinawa este cunoscută sub numele de „Hara Hachi Bu”, care înseamnă „mâncați până la 80% din capacitatea stomacului”. Acest obicei de a mânca până la sațietate, dar nu excesiv, a fost asociat cu reducerea riscului de obezitate și boli legate de inimă.

Mâncărurile din Okinawa includ multe legume, fructe și pește, iar carnea roșie este consumată rar. Alte alimente comune includ tofu, alge marine și orez brun. Acest stil de alimentație bogat în nutrienți și sărac în calorii a fost asociat cu o rată scăzută a bolilor de inimă și cancerului.

În plus, stilul de viață din Okinawa promovează mișcarea și activitățile sociale. Oamenii din Okinawa obișnuiesc să se antreneze în arta marțială tradițională numită karate și să participe la evenimente comunitare cum ar fi dansul popular numit „Eisa”. Acest tip de activități fizice și sociale a fost asociat cu reducerea stresului și a riscului de boli legate de inimă.

În general, stilul de viață din Okinawa, care include o dietă bogată în nutrienți, activități fizice regulate și activități sociale, a fost asociat cu o rată ridicată a longevității. Cu toate acestea, există mai multe factori care contribuie la speranța de viață a unei persoane și nu există o soluție simplă pentru prelungirea duratei de viață.

Cea mai în vârstă persoană din lume este Kane Tanaka, o femeie japoneză în vârstă de 119 ani. Tanaka s-a născut pe 2 ianuarie 1903 și a fost recunoscută oficial ca cea mai în vârstă persoană din lume în 2019 de către Guinness World Records. Cu toate acestea, Tanaka nu se apropie de recordul mondial de longevitate, care este deținut de Jeanne Calment din Franța, care a trăit până la vârsta de 122 de ani și 164 de zile.

Deși speranța de viață maximă a oamenilor poate să fi atins deja o limită, cercetările continuă în domeniul longevității umane și se fac progrese în înțelegerea proceselor care stau la baza îmbătrânirii.

Chiar dacă obținerea speranței de viață de 120, 125 sau 130 de ani poate fi imposibilă în prezent, cercetătorii continuă să exploreze opțiuni pentru a îmbunătăți calitatea vieții la vârste înaintate și pentru a preveni apariția unor boli asociate îmbătrânirii.