DOSAR PENAL pentru PĂRINŢII unei fetiţe care a scrijelit un mesaj pe Coloana Infinitului. Reacţia părinţilor este incalificabilă - Infoalert.ro
Connect with us

Educație

DOSAR PENAL pentru PĂRINŢII unei fetiţe care a scrijelit un mesaj pe Coloana Infinitului. Reacţia părinţilor este incalificabilă

Published

on

RECOMANDARE
Beneficiile uleiului de mac: împiedică apariția cancerului

O fetiţă a scris un mesaj pentru prietena ei, pe Coloana Infinitului. Părinţii, iritaţi că au fost amendaţi, riscă acum dosar penal.

Fetiţa de 12 ani a scrijelit cu o piatră pe Coloana Infitului iniţiala ei şi a unei prietene. Paradoxal, a făcut asta în plină zi, chiar sub ochii părinţilor, cu care era în excursie, potrivit MEDIAFAX.

Părinţii fetiţei nu numai că nu au încercat să o oprească, ci s-au arătat contrariaţi de faptul că au fost amendaţi cu 500 de lei. Mama fetei le-a spus poliţiştilor că nu a observat niciun panou care să interzică asemenea gesturi.

Urmează un lung proces de repare a operei, care trebuie monitorizat şi avizat de Ministerul Culturii.

Autorităţile de la Târgu Jiu ar vrea să fie deschis un dosar penal în acest caz. Mai ales că, de-a lungul timpului, nu doar Coloana Infinitului, ci şi Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului au fost vandalizate de mai multe ori.

Experţii spun că soluţia cea mai bună pentru protejarea monumentelor este îngrădirea accesului.

O cercetare recentă a scos la iveală faptul că turismul are un impact masiv asupra creaţiilor lui Brâncuşi. Specialiştii au găsit pe monumente urme de mâncare şi lichide.

loading...
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Din lume

De ce se numește moneda românească „Leu”?

Published

on

RECOMANDARE
Superba comună din Apuseni unde primeşti 1.000 de euro dacă te muţi. Ce condiţii trebuie să îndeplinească doritorii

Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “ leu ”.

Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “ leu ”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar. Din cauza lipsei unor legi monetare bine definite la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină.

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzactiile, taxele, impoziele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman, nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei. După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar Înalta Poartă Otomana s-a opus.

Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iaşi, Victor Place, să negocieze baterea unor bani româneşti la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărţit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. La 1860, s-a bătut totuşi o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat.

RECOMANDARE
Aspirina, monolog dur despre societate în Las Fierbinți. "Eu înțeleg că nu s-a schimbat în țara asta nimic până n-au murit toți elefanții" - video

În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată şi s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului şi inscripţia „Alecsandru Ioan I”. Ele nu au fost puse în circulaţie niciodată.

Sursa: atlas-geografic.net

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***