I se spune Vinerea Mare, pentru că în acestă zi sunt cuprinse toate vinerile de peste an.

Trebuie încheiată curățenia rituală, altfel curțile, grădinile și casele „te blestemă, dacă Paștile le prind necurățate”.

Se face pasca și se sacrifică mielul. Nu se prepară multe feluri de mâncare. „Crăciunul este sătul/ Paștele este fudul”.

Vreme înainte, fetele și femeile tinere îmbrăcau de Paști o ie cusută special pentru acest interval de timp festiv. De aici, a rămas obiceiul ca fiecare să poarte ceva nou.

Femeia, prin repetarea unor gesturi rituale străvechi, capătă în Sâmbăta Paștelui puteri magice, pe care le folosește pentru a atrage belșugul, sănătatea, norocul.

Unge pomii cu aluat pentru a le spori rodul, îngroapă rămășițele mielului la rădăcina unui măr pentru ca familia să-i fie protejată de boli, seamănă flori în grădină, pregătește o pască specială pentru vite ca să le sporească mana și ca să le ferească de primejdii, aruncă pe apă curgătoare cojile de ouă folosite la prepararea aluatului, pentru ca uliul să nu atace găinile.

Se crede că, în Sâmbăta Paștelui, femeia are o forță neobișnuită și că îi este îngăduit să-și…