Connect with us

INFO ȘTIRI

ILARION CIOBANU, titanul cinematografiei româneşti căruia Marea Neagră îi este mormânt de 9 ani

Published

on

Un titan al cinematografiei româneşti ar fi împlinit, în această toamnă, vârsta de 86 ani, dacă o boală grea nu l-ar fi răpus, lovindu-l în vocea sa gravă şi molcomă, atât de îndrăgită de public, care rostea inconfundabil înaintea unei vorbe de duh: „Apăi, domnule…“. După o activitate cinematografică remarcabilă, Ilarion Ciobanu a trecut în neființă la începutul toamnei anului 2008 și, așa cum a dispus în timpul vieții, trupul său a fost incinerat. Cenușa sa a fost aruncată în valurile Mării Negre.

Cel care avea să devină cunoscut publicului românesc prin multitudinea de roluri jucate, dar mai ales prin înzestrările actoricești, s-a născut peste în Ciucur, o aşezare care face astăzi parte din Republica Moldova, la 28 octombrie 1931. În tinerețe a lucrat în mai multe domenii și n-a ocolit munca fizică grea, care i-a fortificat caracterul și l-a familiarizat cu medii care i-au conferit naturalețe și spontaneitate, în ulterioara carieră de actor, scrie „Adevărul”.

Rămasă fără stâlpul casei, familia Ciobanu a venit în Dobrogea şi s-a stabilit la Constanţa. Ca să-şi ajute mama, viitorul actor a făcut de toate, de la băiat de prăvălie, pescar, marinar, hamal, până la tractorist, miner, tâmplar, şofer şi brigadier la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Vremurile tulburi l-au purtat inclusiv prin arestul poliţiei, pentru haiduciile mărunte făcute cu tovarăşii din anturaj. Aşa intră în pielea personajelor de mai târziu, pe care le interpreta cu atâta naturaleţe pe ecran – şi numai pe ecran, căci Ilarion Ciobanu a rămas actorul de film prin excelenţă, aşa cum l-a descris şi camaradul său de film Sergiu Nicolaescu.

Deşi a urmat IATC-ul, teatrul nu l-a atras pe Ilarion Ciobanu. A abandonat institutul pentru că marile roluri din cinematografie îl aşteptau. Iar el a devenit Gerula („Columna“), marinarul Gherasim („Toate pânzele sus“), ardeleanul-cowboy Traian Brad (seria „Ardelenii“), comisarul Mihai Roman (din filmele de acţiune ale lui Sergiu Nicolaescu), Stroe Buzescu („Mihai Viteazul“), Vasile Stegaru („Nemuritorii“), Petre („Răscoala“), Tatăl („Lumini şi umbre“) şi mulţi-mulţi alţii.

Întotdeauna personajul jucat de Ilarion Ciobanu reuşea să fie eroul secundar care strângea simpatia şi admiraţia spectatorilor, care îl vedeau întruchiparea celui puternic, cumpătat, drept, viteaz, neînfricat – pe scurt „omul dintr-o bucată“ aşteptat de cinematografia românească. Fizicul său impresionant, de rugbist, l-a impus definitiv în prima linie a marelui ecran. A fost însurat de mai multe ori, de două ori cu aceeaşi femeie. Prietenii şi colegii îi spuneau Clarisse.

Viaţa de la Constanţa, unde se simţise liber ca pasărea cerului, îşi pusese adânc amprenta asupra sa. Şi-ar fi dorit să devină marinar să cutreiere lumea într-o singură viaţă, dar actoria l-a făcut să trăiască mai multe vieţi într-una singură. Când boala l-a prins în ghearele ei, Ilarion Ciobanu a rămas în picioare, tot cu gândul că, vreodată, cândva, va apuca să ajungă înapoi pe malul mării, acolo unde i-ar fi plăcut să rămână pentru totdeauna.

La 7 septembrie 2008, Ilarion Ciobanu trece definitiv în legendă. Ţinând cont de dorul său permanent, familia ia decizia ca actorul să se întoarcă la Constanţa. Cenuşa marelui actor a fost împrăştiată în Marea Neagră, pe valurile pe care el visa să navigheze solitar, între cer şi pământ, pe o barcă purtată de pânze.

Ilarion Ciobanu în rolul lui Gherasim – „Toate pânzele sus”

Ilarion Ciobanu în rolul lui Traian Brad – Seria Ardelenilor

Ilarion Ciobanu în rolul lui Traian Brad – Seria Ardelenilor

Ilarion Ciobanu în rolul comisarului Roman – Seria poliţistă „Comisarul Roman”

RECOMANDARE
Orașul-fantomă cu peste 700 de castele de lux, de 200 de milioane de euro. Cum a ajuns în paragină

Ilarion Ciobanu în rolul dacului Gerula – „Columna”

Citeste mai mult:Adevarul.ro

loading...
Loading...
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

INFO ȘTIRI

Chiar credeati ca in pizza si merdenele se pun cascaval si branza? Cum isi bat joc de noi patiseriile si cofetariile

Published

on

By

Patiseriile, pizzeriile si cofetariile isi bat joc de clienti, pacalindu-i in privinta continutului produselor lor. Ministerul Agriculturii avertizeaază că, în urma controalelor care au vizat 180 de magazine şi unităţi de producţie din Bucureşti şi din alte 12 muncipii, s-a constatat că 40% dintre acestea utilizează în procesul de fabricaţie specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate şi informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obţinute din lapte.

„Au fost verificate 180 de unităţi (din care 85 patiserii, 17 Cofetării – laboratoare cofetărie, 47 pizzerii, 15 restaurante/catering, 11 unităţi de Fast Food, 5 magazine alimentare). Controalele s-au desfăşurat în Bucureşti şi in municipiile reşedinţă de judeţ precum Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi, Vrancea, Vaslui. Dintre acestea 73 de unităţi, reprezentând un procent de 40,5%, utilizează în procesul de fabricaţie specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate şi informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obţinute din lapte (brânză, caşcaval, unt, etc)”, anunţă Ministerul Agriculturii, care, împreună cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a reluat din 21 ianuarie activităţile de control desfăşurate în anul 2018, pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, informarea corectă a consumatorilor, depistarea, sancţionarea şi diminuarea fraudelor în domeniu.

Acţiunile se desfăşoară atât în Municipiul Bucureşti cât şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ şi urmăresc în principal verificarea conformităţii denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziţie din sistemul de etichetare.

„Chiar dacă se constată o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialităţi obţinute din grăsimi hidrogenate, în comparaţie cu amploarea fenomenului din anul 2018, neregulile majore persistă în detrimentul producătorilor autohtoni de lapte şi produse derivate din lapte şi pe linia informării corecte a consumatorilor”, subliniază ministerul.

Au fost depistate şi alte abateri precum comercializarea aşa-zisei „Specialitate Bulgaria” drept Telemea de Bivoliţă, Telemea de Capră şi Telemea de Vacă, la preţuri cuprinse între 8,5 lei şi 11 lei/kg, fenomen de substituire care, pe lângă faptul că afectează imaginea producţiei autohtone, autentice şi sănătoase, reprezintă practic şi „o sfidare a consumatorilor”, conform Ministerului Agriculturii.

Pentru nereguli precum dezinformarea consumatorilor şi substituirea produselor procesate din lapte cu specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate, dar şi cele privind încălcarea normelor igienico-sanitare şi siguranţă alimentară, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 661.219 lei.

RECOMANDARE
Fenomenul alarmant care duce la intensificarea culorii oceanelor. Ce se va intampla in continuare

sursa digi24

loading...
Loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***