Un dispozitiv electric, numit Pila lui Karpen, furnizeaza energie, neintrerupt, incepand din momentul in care a fost pusa in functiune de inventatorul Nicolae Vasilescu-Karpen in 1950 pana astazi.
Exista speculatia ca ar fi un „perpetuum mobile” alimentata si de insasi afirmatia inventatorului ca aceasta va furniza energie electrica la nesfarsit.
Despre omul Nicolae Vasilescu-Karpen se stie ca a fost un fizician si inventator roman, devenit cunoscut prin studiile si munca sa in domenii variate, cum ar fi termodinamica, electrochimia si chiar ingineria.
S-a nascut in anul 1870 si a urmat cursurile liceului Carol I, iar dupa aceea, pe cele ale Scolii Nationale de Poduri si Sosele din Bucuresti, pe care a absolvit-o fiind sef de promotie la varsta de 21 de ani. In 1900 ajunge la Paris si frecventeaza Scoala Superioara de Electricitate si patru ani mai tarziu va primi titlul de doctor.
Dupa ce s-a intors in tara a reusit in a transforma Scoala Nationala de Poduri si Sosele in Politehnica Bucuresti, universitate al carui rector a fost din 1920 pana in 1940.
In 1923 este acceptat in randurile Academiei Romane si in 1941 primeste titlul de „Doctor Honoris Causa” al Politehnicii Bucuresti. S-a stins din viata in 1964 lasand
posteritatii o vasta mostenire stiintifica.
Printre cele mai notabile actiuni ale sale se numara participarea la proiectele de electrificare al oraselor Campina si Constanta, a construit postul de telegrafie din Baneasa, a revolutionat telefonia la mare distanta prin cablu si desigur inventarea pilelor Karpen.
Istoria pilei lui Karpen
Vasilescu-Karpen a lucrat asupra unei metode de a crea o sursa de energie ieftina chiar inainte de Primul Razboi Mondial, astfel incat in 1922 a primit brevetul pentru schitele sale. Prototipul a fost finalizat in 1950 si acesta continua sa produca energie electrica, spre surprinderea cercetatorilor ce stiu de existenta lui.
Mecanismul, din cate se poate da seama, functioneaza in felul urmator. Doua pile sunt legate in serie si acestea alimenteaza un motor ce actioneaza o paleta legata de un comutator, astfel ca la fiecare jumatate de rotatie paleta inchide si deschide circuitul in mod alternativ, fapt ce permite pilei sa se reincarce.
Pilele electrice in mod normal nu depasesc o perioada de viata mai mare de 10 ani si totusi aceasta inventie se incapataneaza sa functioneze in continuare, fara a da semne ca s-ar putea opri.
Inventie controversata si uitata
Conform celui de-al doilea principiu al termodinamicii, un mecanism care se autoalimenteaza nu este posibil. Unele teorii vin si spun ca din cauza metalelor folosite, aur si platina, pila isi poate depasi cu mult perioada de viata sau ca foloseste temperatura mediului ambiant pentru a functiona, astfel incat nu contravine principiului mentionat mai sus.
Insa problema intervine cand pila este catalogata de oameni de stiinta straini ca fiind o pila de combustie cand ea este denumita de insusi inventatorul ei pila termoelectrica cu temperatura uniforma sau cand, in 1944, Vasilescu-Karpen scrie articolul „Pile ce contrazic principiul al II-lea al termodinamicii” ce contravine parerilor de astazi ca inventatorul respecta principiile termodinamice.
Se vede clar directia urmata de acesta. Stia ca merge impotriva curentului general acceptat de comunitatea stiintifica si cu toate acestea continua cercetarile, ce sunt fructificate in final prin punerea in functiune a pilei sale in 1950.
Oamenii, in general, renunta foarte greu la anumite idei si principii pentru ca dupa aceea trebuie regandite toate conceptiile legate de acel fenomen sau poate afecta chiar gandirea acestora asupra mediului inconjurator. Este un soc prea mare pentru unii, iar cateodata reactia poate fi una chiar violenta in fata unor conceptii ce contrazic opinia general acceptata.
Un exemplu este urmatorul. Giordano Bruno, filosof umanist, a fost ars pe rug de Inchizitie, dupa sase ani lungi de detentie si tortura pentru ca nu se lepada de erezia de a sustine ca universul este infinit si ca Pamantul nu este in centrul universului, sustinand teoriile heliocentrice ale lui Copernic.
Ideile noi si radicale sunt date la o parte, cum ar fi crearea unui astfel de mecanism care produce energie electrica necontenit de sase decenii fara sa se opreasca. Pana in prezent nu s-au efectuat studii aprofundate asupra pilei lui Karpen de nicio institutie si de niciun grup de oameni de stiinta pentru a dezvalui exact principiile de functionare a pilei, toate teoriile se bazeaza pe speculatii si nu pe experimente si studii.
O sursa regenerabila de energie ieftina nu reprezinta insa ceva ce trebuie descoperit, pentru ca in societatea noastra capitalista nu ar fi rentabil. Este o societate bazata pe consumul de resurse rare si, in functie de raritatea acestora si cererea si oferta oamenilor, se stabilesc preturile. Energia electrica trebuie sa fie scumpa pentru a explica costurile, nu ar exista profit in cazul energiilor regenerabile.
Lasand aceste lucruri la o parte, pila lui Karpen se poate regasi la Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida, dar nu va asteptati sa o puteti vedea. Este in seiful directorului muzeului la instructiunile Politiei, care sustine ca masurile de securitate sunt inadecvate pentru o astfel de descoperire inestimabila.
Daca Politia recunoaste acest lucru, de ce nu il recunosc si celelalte autoritati? Nu se da deloc interesul pentru facerea publica a acestei inventii si nici in literatura de specialitate nu se mentioneaza sau, daca se intampla, sunt detalii dezinformate, chiar numele inventatorului fiind schimbat uneori.
Poate candva, in viitor, aceasta inventie va primi atentia care i se cuvine si trebuie subliniat ca ea este doar prototipul, cine stie ce alte secrete mai contine pila lui Karpen atunci cand potentialul ii va fi valorificat.
sursa ziare.com