În trecut ţăranii nu se tratau la doctori. Satele aveau „doftoroaie”, care preparau licori miraculoase din plante. Pentru a le fi de folos plantele erau culese în anumite momente ale zilei sau într-o anumită zi. Acele femei „puneau” oasele şi muşchii la loc, sau te ungeau cu mehlemuri care luau durerea cu mâna.
Meşteşugul cunoaşterii plantelor s-a pierdut în timp, odată cu apariţia industriei farmaceutice. La Pechea in judetul Galati, mai există o bătrână, Pilaia Năstase, cunoscută şi în satele vecine că tratează durerile de oase şi de muşchi, mai eficient ca orice doctor de oraş.
Tuşa Pilaia, cum o numesc sătenii, are 78 de ani, dar se mişcă natural din toate încheieturile şi afişează o seninătate şi un optimism care îşi au izvorul în înţelepciunea omului care nu se teme de ceea ce aduce ceasul, întrucât îşi pune toată încrederea în Dumnezeu.
„La mine vine omul când îl pişcă nevoia şi ştie că eu nu cer bani. Nu sunt ca doctorii de oraş, care fac buzunarele mari de lei şi euro. Dacă are un ou, mi-aduce un ou. Dacă n-are, ce să-i iau? Zilele? I le ia Dumnezeu, când ştie El”, afirma bătrâna.
„Au venit la mine oameni care s-au dus la spital şi s-au întors cu durerile exact cum s-au dus. Eu mă uit la om, îl pipăi, pun mâna, că nu mi-e silă de nimic din ce-i omenesc şi ştiu dacă e de mine sau nu. Eu nu amăgesc oamenii. Pot să vindec durerile de spate, pot să le pun oasele la loc, şi muşchii, dar mai mult nu mi-a lăsat Dumnezeu în putinţă”, spunea doftoroaia.
Să trateze oameni,i a învățat de la un unchi al său, în adolescenţă. Era mai tare din fire şi o chema să-l ajute când avea nevoie. Deci a furat „meseria”. Tot de la el a învăţat şi ce plante să culeagă pentru a pune în amestecul minune cu care masează locurile dureroase şi ia suferinţa cu mâna. Leacurile sale conțin plante cunoscute.
„Lucruri la îndemâna oricui: petale de floarea soarelui, pelin, tot felul de plante de leac, gaz, spirt natural, lichid de frână, doar câteva picături”, a explicat unui reporter de la viața liberă, aducând un bidon mare de cinci litri plin de licoare întunecată în care se vedeau resturi de plante.
E căutată de mulți oameni din satele învecinate. A fost dusă la căpătâiul unui bolnav la Rediu. „Eu doar i-am alinat cumva durerea, dar omul era grav bolnav, avea cancer”, spune ea.
Ea vindecă oamenii și este deranjată de ceea ce aude din spitale: „Atunci când aflu câte mai păţesc oamenii pe la spitale, că doctori cu facultate se uită la ei ca prin sticlă şi doar le iau banii, mă întreb cum i-a lăsat Dumnezeu să-i rabde inima să facă asta”.
Nu are multă şcoală, dar îi place să ajute oamenii. „Anatomia învăţată de mine e aici (arată spre cap) şi aici (arată spre inimă) şi puţin aici (întinde cele două mâini).”
Din nefericire, nimeni dintre cei apropiați nu a vrut să învețe din secretele tămăduitoare. Aşa că secretul licorii fermecate şi al pusului oaselor şi muşchilor la loc cu mâna goală se poate pierde.
Sursa: viata-libera.ro
Buna ziua.Cum pot da de batrinica aceasta?Aveti un numar de telefon unde poate fi apelata,o adresa?
Multumesc.