Somnul este un aspect esențial al vieții noastre, necesar pentru a ne regenera și a ne reîncărca bateriile pentru ziua următoare. Cu toate acestea, există momente când nu putem să dormim o noapte întreagă, fie că este vorba de stres, anxietate sau alte motive. În timp ce o noapte nedormită poate avea un impact negativ asupra sănătății noastre, învățarea despre cum funcționează corpul nostru în timpul acestei perioade poate fi fascinantă.
În prima oră după ce ai adormit, creierul tău începe să treacă prin cicluri de somn adânc și somn ușor. În timpul somnului adânc, creierul tău se reîncarcă și se pregătește pentru a face față unei noi zile. În timpul somnului ușor, creierul tău procesează informațiile și își consolidează amintirile.
Dacă nu dormi o noapte întreagă, acest proces este perturbat. Creierul tău poate încă trece prin ciclurile de somn adânc și ușor, dar vei avea tendința să petreci mai mult timp în starea de veghe. Aceasta poate duce la oboseală, iritabilitate și probleme cu concentrarea.
Pe măsură ce trece timpul, corpul tău începe să se confrunte cu alte probleme. De exemplu, nivelurile de cortizol, hormonul stresului, încep să crească, ceea ce poate duce la anxietate și nervozitate. În plus, nivelurile de melatonină, hormonul care reglează ciclul de somn, scad, ceea ce face să fie mai dificil să adormi când vrei să te odihnești.
Dacă continuă să nu dormi, organismul tău poate începe să sufere și alte consecințe. Poți dezvolta probleme cu memoria și concentrarea, poți deveni mai sensibil la durere și poți avea probleme cu sistemul imunitar, care poate afecta capacitatea ta de a lupta împotriva infecțiilor.
Chiar și atunci când o persoană este extrem de obosită, poate exista o situație în care îi este foarte greu să adoarmă sau chiar să nu reușească deloc să adoarmă. Această condiție se numește insomnia și este destul de comună. Potrivit unui studiu, peste 30% din populația adultă a lumii are probleme cu somnul. Insomnia poate fi determinată de diferite motive, cum ar fi stresul, anxietatea, oboseala sau anumite afecțiuni medicale.
În plus, lipsa somnului poate afecta structura creierului. Studiile au arătat că persoanele care suferă de insomnie au o densitate mai mică a materiei cenușii în anumite părți ale creierului. Aceasta poate duce la probleme cu funcțiile cognitive, cum ar fi memoria și atenția.
Pe lângă acestea, lipsa somnului poate crește riscul de accident vascular cerebral și de dezvoltare a unor boli neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer. De asemenea, poate afecta reglarea hormonilor, cum ar fi cortizolul și grelina, care pot duce la creșterea în greutate și la probleme de sănătate metabolică.
În cazul în care o persoană este foarte obosită, dar nu poate adormi, acest lucru se datorează de obicei faptului că creierul nu poate înceta să proceseze informațiile. Creierul continuă să fie activ și încearcă să găsească o soluție pentru problemele și preocupările persoanei, ceea ce poate duce la o stare de anxietate sau agitație, făcând astfel mai dificilă adormirea.
În plus, atunci când suntem foarte obosiți, nivelul de cortizol, hormonul stresului, poate fi crescut. Acest lucru poate afecta somnul, făcând mai dificilă adormirea sau menținerea somnului. Nivelurile crescute de cortizol pot afecta și alte funcții ale corpului, cum ar fi digestia, metabolismul și sistemul imunitar.
Un alt motiv pentru care o persoană poate fi foarte obosită, dar nu poate adormi, este legat de ritmul circadian al corpului. Corpul nostru are un ritm natural de somn și trezire, care este controlat de o serie de hormoni și substanțe chimice din creier. Atunci când acest ritm este perturbat, de exemplu, prin călătorii frecvente cu fusul orar sau prin schimbarea programului de somn, poate fi mai dificil să adormi sau să rămâi adormit.
În plus, utilizarea excesivă a tehnologiei sau expunerea la ecranele electronice, cum ar fi telefoanele mobile sau computerele, poate afecta somnul. Aceste dispozitive emit lumină albastră, care poate inhiba producția de melatonină, hormonul somnului. Acest lucru poate face mai dificilă adormirea sau poate duce la o somnolență nesatisfăcătoare.
În general, este important să acordăm o atenție deosebită somnului și să încercăm să menținem un program regulat de somn și trezire. Aceasta poate include evitarea stimulilor precum cafeina sau alcoolul înainte de culcare, găsirea unui mediu de somn liniștit și întunecat, evitarea tehnologiei înainte de culcare și menținerea unei rutine zilnice de somn și trezire.
controlează momentele în care suntem obosiți sau alertați, când avem nevoie să mâncăm sau să bem, când suntem mai predispuși să facem sport sau să ne odihnim. Acest ciclu este influențat de o varietate de factori, cum ar fi lumină, temperatură și alimentație.
În general, organismul nostru începe să se pregătească pentru somn în jurul orelor 9 sau 10 seara, atunci când nivelul de melatonină, un hormon care ne face să ne simțim obosiți, începe să crească. Aceasta ne face să ne simțim mai puțin alert și pregătiți pentru somn. De asemenea, corpul nostru începe să reducă nivelul de temperatură și să scadă tensiunea arterială pentru a ne ajuta să ne relaxăm și să ne pregătim pentru somn.
Cu toate acestea, dacă suntem foarte obosiți, poate fi dificil să ne odihnim. Acest lucru se datorează faptului că creierul nostru este foarte activ și încă se gândește la toate activitățile pe care le-am făcut pe parcursul zilei. De asemenea, nivelul de stres poate influența capacitatea noastră de a adormi. Dacă suntem foarte stresați sau anxioși, nivelul de hormoni de stres, cum ar fi cortizolul, poate fi ridicat, făcându-ne să ne simțim mai alert și mai tensionați.
Este important să ținem cont de ritmul nostru circadian și să încercăm să ne culcăm și să ne trezim în jurul aceleiași ore în fiecare zi pentru a ne menține corpul într-un ciclu sănătos de somn și trezire. De asemenea, este important să ne odihnim suficient și să avem o rutină relaxantă înainte de culcare pentru a ne pregăti corpul și creierul pentru somn.
