Lovitură dură pentru profesorii titulari. Ministrul Educaţiei face schimbări pe bandă rulantă - Infoalert.ro
Connect with us

Educație

Lovitură dură pentru profesorii titulari. Ministrul Educaţiei face schimbări pe bandă rulantă

Published

on

RECOMANDARE
Alertă de la POLITIE! Fiți vigilenți! Mii de români au fost înșelați în acest mod

Mii de profesori titulari nu vor mai fi protejaţi de sistem. Aceasta reiese din recentele declaraţii ale ministrului Educaţiei, Liviu Pop, care a modificat calendarul mişcării ccadrelor didactice. Astfel, de anul viitor, etapa de transfer va fi după etapa de titularizare, ceea ce înseamnă că profesorii titulari se vor afla în situația de a da din nou concurs, dacă-și doresc un anumit post titularizabil, întrucât, prioritate vor avea cei care dau examenul.

În acest context, se anunță un an plin de hârtii și dosare sau posturi aranjate pentru a se titulariza la nivelul școlii, profesorii protejați, pilele directorilor. Pop a decis acest fapt din cauza numărului mare de profesori necalificați. Numai că ministrul „Genunche”, nu a înțeles, se pare, mai nimic din sistemul educațional, deoarece a da titularizarea înaintea transferului va duce și mai mult la blamarea sistemului și în nici un caz la mai puțin personal necalificat.

Iată declarația lui Pop:

„Am discutat şi despre metodologia de mişcare a personalului, pentru că până în 15 noiembrie, tot ce înseamnă mişcare de personal în sistemul de învăţământ trebuie reglementat pentru anul viitor. Avem un număr nepermis de mare de profesori necalificaţi în sistem. Şi asta nu este bine. Obiectivul nostru este acela de a avea cât mai puţini necalificaţi, chiar deloc, în următorii trei ani, să dispară noţiunea de necalificat (…) Să fie înţeles de toată lumea. Dacă se eliberează un post la un liceu, acel post poate fi ocupat în prima fază prin concurs. Orice profesor sau absolvent din sistem se prezintă la concurs, cel cu cea mai mare notă ia postul. Dacă nu se ocupă se poate veni la etapa de transfer“, a afirmat Pop.

Sursa articolului: reperis.ro

loading...

Din lume

De ce se numește moneda românească „Leu”?

Published

on

RECOMANDARE
Alertă de la POLITIE! Fiți vigilenți! Mii de români au fost înșelați în acest mod

Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “ leu ”.

Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “ leu ”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar. Din cauza lipsei unor legi monetare bine definite la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină.

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzactiile, taxele, impoziele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman, nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei. După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar Înalta Poartă Otomana s-a opus.

Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iaşi, Victor Place, să negocieze baterea unor bani româneşti la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărţit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. La 1860, s-a bătut totuşi o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat.

RECOMANDARE
Angajat al unei fabrici de mezeluri rupe tăcerea. "NICIODATĂ nu o să pun gura pe așa ceva". Iată ce bagă în salam, parizer, mușchi, șuncă sau Kaizer. Răspândiți masiv!

În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată şi s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului şi inscripţia „Alecsandru Ioan I”. Ele nu au fost puse în circulaţie niciodată.

Sursa: atlas-geografic.net

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***