În fiecare an, mii de români pleacă din spitale mai bolnavi decât au intrat, din cauza infecţiilor nosocomiale. Cele mai multe sunt provocate de germeni rezistenţi la majoritatea tipurilor de antibiotice uzuale. Zi de zi hrănim aceşți supermicrobi greu de ucis prin consumul excesiv şi abuziv de antibiotice. Un exces care porneşte mai ales din teamă.
Potiviti DIGI24.ro, ani buni România a dominat clasamentul european al consumului de antibiotice. Abia în 2017 a căzut, pentru prima dată, de pe acest podium ruşinos. pe locul 4. Performanţa a fost posibilă şi mulţumită unor măsuri luate de autorități, în 2016. Tragedia de la Colectiv a fost un semnal de alarmă, legat și de excesul de antibiotice.
„Consumul iraţional de antibiotice duce la selectarea unor bacterii rezistente la tratament. Or aceste bacterii rezistente la tratament de obicei sunt cele care reuşesc să reziste mai mult condiţiilor din spital şi problema practic are doi versanţi. E acelaşi munte cu doi versanţi”, afirmă Vlad Mixich, expert politici de sănătate, Observatorul Român de Sănătate.
În 2017, guvernul a stopat patru din cele cinci acţiuni iniţiate pentru a încuraja utilizarea raționala a antibioticelor. Cu un an înainte, statul începuse să aloce fonduri pentru că pacienţii să fie testaţi, chiar la internare, pentru infecţii cu bacterii multirezistente. Unii pacienți sunt doar purtători. Nu se îmbolnăvesc, dar îi pot îmbolnăvi pe alţii. Anul trecut, fondurile au fost tăiate, iar ministerul a întors mingea în curtea directorilor de spitale.
În perioada 2010-2015, spitalele româneșți au raportat 57.000 de infecții nosocomiale.
„Nu mai există un program dedicat. Până la urmă, asigurarea condiţiilor care să prevină răspândirea infecţiilor în spital revine managementului spitalelor”, afirmă Alexandru Rafila, consilier onorific al ministrului Sănătățîi.
Planul naţional din 2016 mai prevedea campanii de comunicare, dar şi alte măsuri concrete care copiau ce se face în ţările civilizate pentru a feri pacienţîi de infecţîi nosocomiale sau diferite complicaţii.
„S-au deschis posturi în spitale special pentru medici care să fie însărcinaţi cu supravegherea consumului de antibiotice şi în acelaşi timp a infecţiilor intraspitaliceşti. Pentru că e nevoie de o persoană care să se ocupe numai de asta”, spune Vlad Mixich, expert politici de sănătate, Observatorul Român de Sănătate.
„Când este nevoie de antibiotic, ar fi bine să se prescrie antibioticul eficient, dar cu spectru cât mai îngust, pentru a există un risc cât mai mic să se selecteze rezistenţa bacteriană la antibioticul respectiv”, afirmă Gabriel Popescu, medic primar boli infecțioase.
De aceea e nevoie de medici infecţionişți dedicaţi în toate spitalele, nu doar în cele de boli infecţioase. Însă şi la această măsură, ministerul pare să fi renunțat. Astfel că românii consumă încă multe din antibioticele care favorizează şi agravează fenomenul apariţiei bacteriilor rezistente la tratament.
„Se folosesc multe antibiotice a căror utilizare ar trebui să fie limitată. Această rezistenţă dobândită nu apare decât dacă bacteria nu intră în contact cu antibioticul. Dacă nu intră în contact cu antibioticul, nu apare. Şi atunci trebuie să îi dăm bacteriei cât mai puţine ocazii de a intră în contact cu antibioticul”, spune Alexandru Rafila, consilier onorific al ministrului Sănătățîi.
Mai mult de un sfert din antibioticele consumate la noi în țară sunt antibiotice cu risc major de a declanşa infecţii cu Clostridium difficile.
„Există şi în România copii cu Clostridium difficile toxigen. Şi care ar putea să le pună viaţa în pericol”, spune Mihai Craiu, medic primar pediatrie.
În plus, o utilizare excesivă a celor mai puternice dintre antibiotice, aşa-zisele antibiotice de rezervă, poate, de fapt, să le slăbească foarte mult eficienţa, atunci când au de luptat cu duşmani redutabili.
„Nu toate infecţiile sunt cu asemenea germeni foarte rezistenţi la multe categorii de antibiotice şi, din păcate, această utilizare în exces a lor le toceşte eficienţa. Or aicea nu mai avem în spatele lor alte linii de apărare. Antibiotice noi au apărut foarte puţine în ultimii 30 de ani”, spune Gabriel Popescu, medic primar boli infecţioase.
Astfel că miza este de a păstra cât mai multă vreme eficienţa acestor medicamente.
„În următorii 20-30 de ani, o să avem bacterii pe care nu le putem omorî cu nimic, cu absolut nimic”, spune Mihai Craiu, medic primar pediatru.
Anul trecut, consumul total de antibiotice în România a scăzut cu 11%, însă administrarea lor în spitale a continuat să crească. De vină este şi o medicină defensivă.
„Medicii prescriu antibiotic chiar dacă nu este nevoie, că să se asigure că nu vor fi acuzați mai târziu de malpraxis”, adaugă Vlad Mixich, expert politici de sănătate, Observatorul Român de Sănătate.
Un studiu internaţional recent spune că principalele cauze ale rezistenţei la antibiotice sunt corupţia şi nerespectarea regulilor.
Rămânem campionii Europei la folosirea antibioticelor fără prescripţie medicală, inclusiv pentru tratarea răcelilor banale la copii. Tot la cei mici, mulţi medici prescriu inutil antibiotice, la insistenţele părinţilor speriați.
„Una din principalele cauze de folosire inadecvată a antibioticelor este excesul de prescripție. Din două motive, unul că se așteaptă părintele să primească. Şi al doilea că este uşa cea mai comodă de ieşire dintr-o situaţie pentru medicul pediatru sau medicul de familie”, afirmă Mihai Craiu, medic primar pediatru.
Şi industria farmaceutică a încurajat abuzul de antibiotice, prin mijloace de promovare chestionabile – arată un raport al Observatorului Român de Sănătate.
În ultimii zece ani, nu s-au mai dezvoltat molecule noi de antibiotic.
„Pe de-o parte că să descoperi o nouă moleculă, trebuie o investiţie foarte mare. Pe de altă parte, că să-ţi amortizezi investiția, ar trebui să poţi să utilizezi o perioadă destul de lungă produsul respectiv. Iar antibioticele sunt nişte produse care nu se utilizează permanent”, spune Alexandru Rafila, consilier onorific al ministrului Sănătăţîi.
Aflați mai multe pe pe digi24.ro