După ce au demarat cercetarea sitului arheologic medieval scos la iveală după formarea craterului care a înghiţit un autoturism în Râmnicu Sărat, autorităţile încearcă să stabilească dacă s-a ştiut de existenţa acestor beciuri atunci când s-au făcut ultimele intervenţii la şoseaua europeană. Există indicii că s-a şi pătruns în interiorul lor în urmă cu 20-30 de ani, dar informaţia ar fi fost ascunsă, pentru a nu periclita proiectul modernizării drumului.

Potrivit adevarul.ro, o bucată de asfalt s-a surpat într-o parcare din Râmnicu Sărat, în noaptea de 22 spre 23 februarie, iar o maşină a căzut în craterul format, care are diametrul de aproximativ şase metri. Prăbuşirea afaltului a scos la lumină o structură istorică, la o adâncime nu foarte mare.

Directorul adjunct al Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache, declara imediat că sub asfaltul surpat pe strada Mihail Kogălniceanu sunt, cel mai probabil, pivniţe brâncoveneşti de la sfârşitul secolului al XVII-lea, care ar putea reprezenta ”un important punct de atracţie turistică în zonă”, el precizând că ”nu este exclus ca DN 2 să fie afectat mult mai mult în viitorul apropiat sau mai îndepărtat”, întrucât există guri de aerisire fix sub şosea.

La scurt timp, directorul Muzeului Judeţean Buzău, Laurenţiu Grigoraş, a cerut clasarea de urgenţă a sitului, invocând legislaţia de protecţie a monumentelor, iar locul ar putea deveni obiectiv turistic la finalul săpăturilor arheologice. Grigoraş a adăugat că în niciun caz craterul nu va fi astupat întrucât pivniţa descoperită în pământ are importanţă arheologică, provenind din secolul al XVII-lea.

Chiar surparea de pe strada Mihail Kogălniceanu a scos la iveală indicii care conduc către ipoteza că s-a ştiut despre existenţa beciurilor până în urmă cu trei, patru decenii. Atunci când au coborât în craterul din asfalt, specialiştii de la Muzeul de Istorie au găsit cenuşă, semn că s-a făcut focul acolo, şi câteva sticle de lichior, cel mai probabil de pe vremea comuniştilor, din perioada în care s-au construit blocurile din vecinătate ori s-a modernizat drumul.    Pe una dintre etichete scrie ”lichior din suc natural de vişine”, sticla având forma recipientelor în care se vindeau băuturile alcoolice în anii ’70, ’80.

”În perioada veche, nu prea se ţinea cont de partea aceasta de cultură. Când făceam blocurile, ne-am întâlnit cu astfel de subsoluri . Atunci se mergea pe principiul dărâmă şi construieşte. Cât priveşte modernizarea drumului european, pe segmentul care străbate oraşul, ultima intervenţie a avut loc în jurul anului 2000”, spune inginerul Viorel Constantinescu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean. Citeşte mai mult pe adevarul.ro.