Connect with us

DE ACTUALITATE

Muncești în străinătate și ai copii în țară. Statul român ar putea sa-ți plătească drumul să vii să-i vezi trimestrial

Published

on

Părinții care lucrează în diaspora ar putea veni trimestrial acasă, pe banii statului, pentru a-și vedea copiii. Proiectul de lege, semnat de liberala Carmen Eleonora Hărău a fost depus la Senat. În prezent, în România sunt 97.645 de copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. Potrivit proiectului, banii vor fi dați prin bugetul de stat i se va acorda unui singur părinte, pentru a veni acasă să își vadă copiii.

Potrivit propunerii legislative, statul român asigură, pentru un singur părinte care are copiii în țară, decontarea cheltuielilor cu transportul, dus-întors, trimestrial, din localitatea unei este plecat la muncă în străinătate până la localitatea de domiciliu, din țară. Transportul se va plăti de la bugetul de stat, prin bugetul unității administrativ -teritoriale de domiciliu, fără a putea depăși cuantumul a jumătate din salariul de bază minim pe țară garantat în plata, din acel an.

Decontarea cheltuielilor cu transportul, dus-întors, se va face la casieria unității administrativ-teritoriale de domiciliu, în maxim trei zile calendaristice de la depunerea documentelor justificative, direct către părintele-solicitant, sau către un împuternicit al acestuia, pe baza unei produci dată în fața secretarului unității administrativ teritoriale, în prezența ambelor persoane.

Potrivit inițiatorului, plecarea părinților peste hotare a modificat mult sfera relațională a copiilor, determinând schimbări importante în volumul și calitatea comunicării.

În majoritatea cazurilor, relațiile copiilor cu părinții plecați se răcesc în timp, această caracteristică menținându-se chiar și după revenirea părinților. Relațiile copiilor cu îngrijitorii nu sunt suficient de apropiate. De multe ori, aceștia nu reușesc să răspundă necesităților copiilor de suport moral, din cauza vârstei înaintate și a stilului de comunicare, spune senatoarea PNL.

Aceasta mai arată că acei copii rămași fără îngrijirea părinților preferă comunicarea în grupuri mici de semeni, de obicei care au aceeași experiență de despărțire de părinți. Ei sunt preocupați de găsirea unr persoane de încredere, cu care ar putea discuta diverse lucruri care îi înteresează, inclusiv subiecte intime.

După plecarea părinților, activitatea școlară a copiilor suferă schimbări. În majoritatea cazurilor, randamentul școlar scade din cauza absenței suportului și încurajării din partea părinților.

În plus, majoritatea copiilor își imaginează viitorul alături de părinți, dincolo de hotarele țării, iar optimismul lor în privința continuării studiilor este determinat de posibilitățile materiale ale părinților, decât de aspirațiile lor.

Potrivit statisticilor prezentate de parlamentarul PNL, în România avem în acest moment un total de 97.645 de copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. Datele vin de la Ministerul Muncii și Justiției sociale.

Dintre aceștia, 19.650 de copii rămași acasă au ambii părinți plecați la muncă în străinătate, 64.642 de copii provin din familii în care un părinte este plecat la muncă în diaspora și 13.353 de copii rămași acasă provin din familii în care părintele unic susținător este plecat.

Carmen Hărău precizează că, dacă investitorilor străini li se asigură tot felul de facilități, consideră că statul poate sprijini și părinții plecați la muncă în străinătate, să vină să își vadă copiii, trimestrial, rezolvând astfel în primul rând problemele afective ale copiilor și implicit ale viitorului societății noastre.

Aproape 4 milioane de români muncesc în diaspora, potrivit cifrelor neoficiale.

RECOMANDARE
Performanta remarcabila a unui tanar matematician roman in SUA. Este numit si "Legenda Putnam-ului"

Cifrele Organizației Națiunilor Unite (ONU) arată că România are a doua rata a migrației după Siria, o țară măcinată de un război civil în ultimii șapte ani.

Citeste mai mult pe RomaniaTV

loading...
Loading...
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

DE ACTUALITATE

Cum petreceau Elena şi Nicolae Ceauşescu Revelionul si ce cadouri primeau de la secretarii de partid din judeţe

Published

on

By

Punctul culminant al Sărbătorilor de iarnă în perioada comunist îl reprezenta Revelionul. Cuplul Elena şi Nicolae Ceauşescu îşi avea un rol foarte important în derularea evenimentelor din ultima zi a anului. Trebuiau să fie şi cu această ocazie cei mai importanţi fii ai naţiunii. În lipsa petrecerilor la restaurant, rezervate atunci doar nomenclaturiştilor, românii se adunau în grupuri mici, în apartamente, şi aveau ca unică distracţie programul difuzat de TVR.

Seara de Revelion era singura din an în care Televiziunea Română difuza program prelungit şi în care nu se lua lumina. Pentru românii aflaţi sub dictatura ceauşistă, pregătirile pentru Revelion începeau cu câteva zile înainte. Fără forfotă în magazinele ale căror galantare erau goale chiar şi în preajma Sărbătorilor, românii încropeau masa de Revelion din ce găseau. Cafea procurată pe sub mână, vin spumant în loc de şampanie, banane puse din timp la copt, în ziare, cârnaţi procuraţi pe pile, salată boeuf şi preparate din porcii tăiaţi din gospodăriile de la ţară. De cele mai multe ori, porci tăiaţi la ţară pe furiş erau transportaţi, în secret, la oraş, în portbagajele autoturismelor.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre nomeclatura comunistă şi, în special, despre cuplul dictatorial Nicolae şi Elena Ceauşescu. Aceştia îşi aveau un rol bine definit în derularea evenimentelor, iar totul începea în 31 decembrie cu urările în direct la televiziune adresate celor doi. Totul se întâmpla în sala de sport a clubului Floreasca din Bucureşti, unde zeci de persoane lucrau câteva săptămâni pentru a constui decorurile uriaşe. Zeci de brazi drepţi şi semeţi, înalţi de patru până la opt metri, trimişi de ocoale silvice fruntaşe din toate regiunile ţării constituiau decorul principal al platoului imens de filmare. Se montau arborii în suport, se împrăştia cetină printre ei şi se compunea o veritabilă ”ferie” de Revelion.

Fiecare regiune istorică prezenta urări pentru noul an şi aducea cadouri. Evenimentul avea loc, în fiecare an, în prima parte a zilei de 31 decembrie. Nicolae Ceauşescu înregistra un mesaj de Anul Nou, care era difuzat, în fiecare an, la miezul nopţii. La momentul respectiv, cuplul prezidenţial se afla la petrecere împreună cu cei mai importanţi reprezentaţi ai nomenclaturii. La masă se serveau mâncărurile tradiţionale româneşti, sarmale, friptură, pui la ceaun, piftie, salată de boeuf, care oricum nu lipseau de la mesele de sărbătoare. Participanţi la aceste petreceri susţineau că Elenei Ceauşescu bea băuturi dulci, pentru femei, dar nu se îmbăta. Lui Nicolae Ceauşescu îi mai plăceau în special preparatele tradiţionale din peşte: ciorba de peşte, plachia şi saramura, dar marea lui pasiune rămâneau sarmalele. Se mai servea vin alb şi ţuică de prună, fiartă şi îndulcită.

Petrecerea era ”condimentată” de cei mai în vogă artişti ai vremii. De obicei, masa se încheia până la ora 02.00, când cuplul Ceauşescu se retrăgea la culcare. Arhitectul Camil Roguski a fost omul de casă al soţilor Ceauşescu, cel care se ocupa în fiecare an de împodobirea brazilor şi de primi­rea cadourilor de Crăciun şi Anul Nou. Acesta a decedat în 2012, dar a povestit de multe ori cum sărbătoreau cei doi sfârşitul fiecărui an. ”Îi făceam po­mul de Crăciun, trebuia să se simtă mirosul de pădure, adu­ceam două maşini mari de cetină. Puneam numai glo­buri albe, im­podobeam brazii de la fiecare vilă a lui, nu puneam dulciuri sau luminiţe electrice, pentru că nu ne dădeau voie pompierii. Printre brazi puneam ani­male sălbatice împăiate pentru că-i plăceau lui Cea­usescu. De Re­velion, fa­milia Cea­usescu nu făcea ceva ieşit din comun, ba din con­tra, era vorba de ceva banal. Se uitau la televizor, urmăreau amândoi discursul lui. Lui Ceauşescu îi plăcea să se vadă la televizor”, a spus arhitectul Roguski.

Nici un secretar de partid, directoraş, chiar şi oameni simpli nu ratau ocazia de a le trimite celor doi cadouri. ”Aproape toţi trimiteau nişte proştii. De exemplu, au primit un covor pe care scria «Sa trăiţi Tovaraşu’ Ceauşescu». Şi te ştergeai cu picioarele pe nasul lui. Tablouri făcute după fotografiile lor, tractoare, lucruri inutile. În ultimul an s-a luat hotărârea ca noi să trimitem fiecărui judeţ în parte o lista cu obiecte de care aveam nevoie prin mobilarea sau decorarea celorlalte case şi palate ale lui Ceauşescu. Mobilă, obiecte decorative, ceva care să fie de folos. Pe ei nici nu-i interesau cadourile. Mai făceam câte o ex­pozitie cu ele, dar de multe ori nici nu veneau să le vadă. De fiecare data Ceauşescu îi lua Elenei câte un buchet de flori”, mai susţinea Camil Roguski.

RECOMANDARE
Nu mai credeți în medicamente-minune care detoxifică organismul. Iată adevărul despre cum trebuie să acționăm pentru a ne ajuta singuri

Citeste mai mult: adev.ro/pkmwhf

loading...
Loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***