Connect with us

INFO ȘTIRI

Ne-ar fi putut ajuta in lupta cu gripa? Din ce cauză a dispărut vaccinul Polidin

Published

on

Până în anul 2012, mulți români făceau injecții cu Polidin pentru a scăpa de nenumărate probleme de sănătate precum anexita, răceala, gripa. La sfârșitul anilor ’90, se produceau aproximativ 15 milioane de fiole de Polidin pe an.

Polidinul era o soluție injectabilă de proveniență 100% românească și avea efectul de stimulare a sistemulului imunitar. Producția de Polidin a început în 1966, la 6 ani după muncă asiduă și s-a sistat începând cu 2012.

Cum a apărut Polidinul

În perioada anilor ’60, francezii, polonezii, elvețienii și nemții aveau deja pe piață tratamente injectabile care aveau rol imunostimulator. Acestea erau astfel concepute pentru a combate multe tipuri de infecții cauzate de bacterii.

Aflând despre aceste produse menite să lupte cu numeroase boli, mai mulți cercetători români, au decis să elaboreze și ei un vaccin pornind de la ideea europenilor. Toate substanțele folosite pentru Polidin au fost românești.

Specialiștii respectivi au testat pe ei acest „vaccin“. Oamenii de știință erau pe atunci foarte tineri și plini de entuziasm când s-au apucat de lucru. Sylvia Hoișie (89 ani), fosta șefă de producție a Polidinului, mărturisește că în etapa finală, atât ea cât și cei din echipă și-au injectat 6 zile la rând, 2 ml de soluție, notează ecopres.ro. Rezultatele au fost bune. 6 ani au durat până s-a produs și până s-au efectuat teste de laborator pe animale, pentru a afla dacă este bun sau nu pentru populație. După ce savanții au testat pe pielea lor produsul, de abia apoi a fost scos pe piață polidinul.

Ingrediente active

Probabil că ar fi costat mult prea mult să aducă substanțe din afară și poate că nu s-a dorit preluarea integrală a substanțelor din străinătate ci s-a vrut să se descopere un nou imunostimulator, evident având o nouă formulă chimică la care să folosească numai materii românești. Potrivit cercetătoarei menționate mai sus, la conceperea vaccinului, s-au folosit microbi indigeni, iar tulpinile acestora erau preluate de la oamenii bolnavi. De asemenea, medicamentul injectabil mai conținea următoarele ingrediente: bilă de bou, fenol, apă distilată şi clorură de sodiu.

Știai că…

… la început, în primii ani de producție a Polidinului, neexistând aparatura necesară pentru acest lucru, produsul era pus în fiole, manual. De abia din 1970, imunostimulatorul românesc a putut fi fabricat cu ajutorul unei aparaturi moderne.

Folosit pentru prevenția infecțiilor

Medicii îl recomandau iarna și primăvara pentru a preveni infecțiile de factură respiratorie. De asemenea, ginecologii indicau injecțiile cu Polidin pentru tratarea problemelor ginecologice feminine, cum ar fi anexitele.

Ieșirea de pe piață a Polidinului

Pentru ca România să intre în Uniunea Europeană a trebuit să se pregătească cu câțiva ani înainte. Astfel că, a fost necesar să se efectueze anumite schimbări, iar industria farmaceutică a fost și ea vizată.

O cerință a Uniunii Europene a fost ca producția medicamentelor să se facă cu ajutorul computerelor. Au trebuit să fie refăcute circuitele de producție, a explicat pentru Adevărul, medicul Sylvia Hoișie. Cele inițiale practic se intersectau cu cele refăcute, deoarece românii nu mai aveau voie să folosească substanțele românești, ci doar pe acelea standardizate. Acestea nu s-au mai potrivit cu cele cu care lucrau.Treptat, producția Polidinului a început să scadă.

RECOMANDARE
Orașul-fantomă cu peste 700 de castele de lux, de 200 de milioane de euro. Cum a ajuns în paragină

Chiar dacă se dorește revenirea pe piață a vaccinului imunostimulator, acest lucru nu este posibil, deoarece la Iași nu există aparatura necesară și nici personal suficient.

sursa clicksanatate.ro

loading...
Loading...

INFO ȘTIRI

Chiar credeati ca in pizza si merdenele se pun cascaval si branza? Cum isi bat joc de noi patiseriile si cofetariile

Published

on

By

Patiseriile, pizzeriile si cofetariile isi bat joc de clienti, pacalindu-i in privinta continutului produselor lor. Ministerul Agriculturii avertizeaază că, în urma controalelor care au vizat 180 de magazine şi unităţi de producţie din Bucureşti şi din alte 12 muncipii, s-a constatat că 40% dintre acestea utilizează în procesul de fabricaţie specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate şi informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obţinute din lapte.

„Au fost verificate 180 de unităţi (din care 85 patiserii, 17 Cofetării – laboratoare cofetărie, 47 pizzerii, 15 restaurante/catering, 11 unităţi de Fast Food, 5 magazine alimentare). Controalele s-au desfăşurat în Bucureşti şi in municipiile reşedinţă de judeţ precum Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi, Vrancea, Vaslui. Dintre acestea 73 de unităţi, reprezentând un procent de 40,5%, utilizează în procesul de fabricaţie specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate şi informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obţinute din lapte (brânză, caşcaval, unt, etc)”, anunţă Ministerul Agriculturii, care, împreună cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a reluat din 21 ianuarie activităţile de control desfăşurate în anul 2018, pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, informarea corectă a consumatorilor, depistarea, sancţionarea şi diminuarea fraudelor în domeniu.

Acţiunile se desfăşoară atât în Municipiul Bucureşti cât şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ şi urmăresc în principal verificarea conformităţii denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziţie din sistemul de etichetare.

„Chiar dacă se constată o diminuare a fenomenului de substituire a produselor lactate cu specialităţi obţinute din grăsimi hidrogenate, în comparaţie cu amploarea fenomenului din anul 2018, neregulile majore persistă în detrimentul producătorilor autohtoni de lapte şi produse derivate din lapte şi pe linia informării corecte a consumatorilor”, subliniază ministerul.

Au fost depistate şi alte abateri precum comercializarea aşa-zisei „Specialitate Bulgaria” drept Telemea de Bivoliţă, Telemea de Capră şi Telemea de Vacă, la preţuri cuprinse între 8,5 lei şi 11 lei/kg, fenomen de substituire care, pe lângă faptul că afectează imaginea producţiei autohtone, autentice şi sănătoase, reprezintă practic şi „o sfidare a consumatorilor”, conform Ministerului Agriculturii.

Pentru nereguli precum dezinformarea consumatorilor şi substituirea produselor procesate din lapte cu specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate, dar şi cele privind încălcarea normelor igienico-sanitare şi siguranţă alimentară, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 661.219 lei.

RECOMANDARE
Chiar credeati ca in pizza si merdenele se pun cascaval si branza? Cum isi bat joc de noi patiseriile si cofetariile

sursa digi24

loading...
Loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***