Olteanul Jean Mihail a fost considerat cel mai bogat român din perioada interbelică. Deținea sute de mii de hectare de teren şi era totodată proprietarul unei averi, în bani, de un miliard de lei. Transformată, bogăția lui depășea valoarea a nouă tone de aur. Jean Mihail (1875-1936) era al doilea fiu al latifundiarului Constantin Mihail, unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din Oltenia.

Tatăl craioveanului deținea 100.000 de hectare de teren, dar şi reședințe în ţară. „A avut o vilă pe Calea Victoriei în București, o casă la Floreşti în Prahova, dar şi Castelul Zamora din Bușteni. Acestea sunt cele mai importante proprietății pe care le-a deținut familia Mihail“, a povestit pentru Adevarul, Toma Rădulescu, istoric.

Constantin Dinu Mihail s-a căsătorit la Viena cu Matilda Spiro, iar împreună au avut doi băieţi: Nicolae şi Jean Mihail. Boierul a decis, la scurt timp de la căsătorie, să se întoarcă la Craiova şi a cumpărat moşii în Dolj, Gorj, Mehedinți, Romanaţi, Teleorman, Ilfov şi Tecuci. În centrul Băniei, Constantin Dinu Mihail şi-a construit o reședința (în prezent este clădirea în care funcționează Muzeul de Artă).  „

Pentru construcția clădirii a apelat la serviciile arhitectului Curţii Regale. Proprietarul i-a cerut regelui aprobarea să acopere palatul cu monede de aur. Scara de onoare a fost făcută din marmură de Carrara, iar candelabrele din Cristal de Murano. Pereții au fost tapisați cu mătase de Lyon. Craioveanul nu a mai reușit, însă, să îşi inaugureze palatul, pentru că, în anul 1908, a decedat. Reşedinta a fost inaugurată un an mai târziu, în 1909, de cei doi fii ai săi. Jean Mihail a fost băiatul cel mic al boierului, iar el a fost şi cel care a moștenit toată averea“, a mai precizat istoricul Toma Rădulescu.

A fost cel mai bogat om din țară, la vremea sa, iar în anii crizei economice mondiale din 1929-1933 se spune că Jean Mihail a girat cu averea sa statul român pentru o parte din împrumuturile pe care acesta le-a contractat în străinătate. Dragostea, însă, nu i-a surâs nici lui. A avut multe amante, iar în ultimele luni din viață a fost logodit. „Trebuia să se căsătorească, după postul Paștelui, cu domnișoara Victoria Maria Dimo (strănepoata pictorului Theodor Aman și nepoata sculptorului D. Pavelescu – Dimo)“, notează Paul Rezeanu. El avea 57 de ani, ea… 22. Povestea lor de dragoste s-a curmat brusc, căci Jean Mihail s-a îmbolnăvit de „broncoponemie“ și în a patra zi a bolii a murit la București.

Olteanul a lăsat averea, prin testament, statului. A cerut înființarea unei fundații care să îi poarte numele. Din păcate nu s-a construit nimic, iar de banii lui s-a ales praful. În urmă a rămas doar Muzeul de Artă din Craiova. Jean Mihail, pe lângă averea primită de la tatăl său, a mai moștenit şi averea a două mătuşi bogate, ajungând să deţină sute de mii de hectare de teren. La începutul anilor 1920, lichiditățile olteanului au fost evaluate la peste nouă tone de aur.

Odată cu venirea comuniștilor, din palatul familiei Mihail din Bănie au început să dispărut importante piese de mobilier. „O parte din mobilier a ajuns în casele unor oameni ai căror copii sau nepoți sunt acum persoane publice, mă refer la profesori universitari sau academicieni“, mai spune istoricul. Toma Rădulescu susține că propietăţile boierului au fost naționalizate de comuniști, iar conturile au ajuns pe mâna oamenilor importanți din Partidul Comunist Român.

Istoria familiei Mihail se încheie odată cu dispariția ultimului membru, Jean Mihail. Memoria acestor oameni este însă vie în rândul muritorilor de rând, căci ctitoriile lor le-au fost lăsate moștenire, cu rugămintea nescrisă de a le duce mai departe povestea.

Citește mai multe pe: Adevarul.ro si pe gds.ro