Nu renunţaţi la scrisul de mână! Acesta stimulează funcțiile creierului, în timp ce tastatura le anihilează - Infoalert.ro
Connect with us

Educație

Nu renunţaţi la scrisul de mână! Acesta stimulează funcțiile creierului, în timp ce tastatura le anihilează

Published

on

RECOMANDARE
Magda Vasiliu: „Nu mai cotizați la sănătate”! Jurnalista dă de pământ cu sistemul de sănătate!

Chiar dacă suntem în era digitală şi cea mai utilizată, simplă şi rapidă metodă de scriere pare a fi cea pe telefon sau la tastatura calculatorului, nu ar trebui să renunţăm la scrisul de mână, deoarece modul în care scriem influenţează creierul. În timp ce scrisul de mână stimulează funcțiile creierului, tastatura le anihilează.

Scrisul de mână deţine un rol foarte important în dezvoltarea creierului. Scrierea de mână stimulează şi exersează creierul, ajutându-l să se dezvolte corect. Mai mult decât atât, s-a constat că exerciţiile de scriere alungă stresul, grijile şi aduce starea de bine.

Creierul este compus din lobul frontal, lobul parietal şi o mare serie de celule. Lobul frontal este conectat la scris, citit, raţionament şi personalitate. Lobul parietal este cel care interpretează scrisul şi cititul – în general cuvintele. Celulele din creier sunt stimulate numai dacă se exersează zilnic scrisul de mână şi se apelează mai puţin la tastatură. În felul acesta, creierul este ajutat să se concentreze mai bine.

Dintre avantajele scrisului de mână pot fi enumerate: stimularea memoriei şi a celulelor creierului, generarea mai rapidă a ideilor, îmbogăţirea vocabularului.

Scriind zilnic de mână, se evită transformarea funcţiilor creierului într-un „handicap”. Creierul uman funcţionează asemenea unui muşchi: cu cât este mai mult şi mai bine antrenat, cu atât este menţinut mai tânăr şi în formă.

Scriind cu stiloul sau cu pixul, informaţia se întipăreşte mai bine în creier. S-a constat că scrisul cu stiloul, pixul sau creionul utilizează o porţiune mai mare de creier decât dacă se tastează digital. Acesta este unul dintre cele mai mari beneficii.

Conform revistei The Wall Street Journal, sunt medici care recomandă scrisul de mână vârstnicilor ca exerciţiu cognitiv, eficient în menţinerea minţii agere. Scrisul activează mai multe părţi ale creierului decât folosirea tastelor, printre acestea fiind zone care controlează gândirea, limbajul şi memoria funcţională.

Surse: Science Daily; Online Report

loading...
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Din lume

De ce se numește moneda românească „Leu”?

Published

on

RECOMANDARE
Motivele pentru care bunicii noștri duceau un trai sănătos, fără boli și trăiau mai mult decât oamenii moderni de astăzi

Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “ leu ”.

Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “ leu ”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar. Din cauza lipsei unor legi monetare bine definite la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină.

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzactiile, taxele, impoziele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman, nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei. După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar Înalta Poartă Otomana s-a opus.

Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iaşi, Victor Place, să negocieze baterea unor bani româneşti la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărţit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. La 1860, s-a bătut totuşi o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat.

RECOMANDARE
Cum evităm veninul albinelor? Ce facem pentru a nu avea reacții alergice?

În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată şi s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului şi inscripţia „Alecsandru Ioan I”. Ele nu au fost puse în circulaţie niciodată.

Sursa: atlas-geografic.net

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***