O şcoală bine cotată din România, nevoită să amenajeze săli de clasă în containere. Va avea 10 clase pregătitoare! - Infoalert.ro
Connect with us

Educație

O şcoală bine cotată din România, nevoită să amenajeze săli de clasă în containere. Va avea 10 clase pregătitoare!

Published

on

RECOMANDARE
Primul "Titanic nuclear" din istorie a fost lansat la apă de ruși. Ce urmărește Moscova să facă cu astfel de nave - video

După prima etapă de înscriere a copiilor în clasele pregătitoare, unele unităţi de învăţământ, în general cele cu renume, sunt obligate să înfiinţeze noi clase, în contextul în care numărul celor înscrişi e mult mai mare decât cel prevăzut în planul de şcolarizare.

Cum legislaţia permite acest lucru, inspectoratul şcolar şi directorii vor fi obligaţi să găsească spaţiile necesare înfiinţării altor clase, dar şi personalul didactic care să le predea noilor elevi.

La Şcoala Gimnazială nr. 30 din Timişoara, în urmă cu două zile erau înscrişi 239 de micuţi, cu toate că, potrivit planului de şcolarizare, numărul locurilor era de 150. Prin urmare, unitatea de învăţământ va avea zece clase pregătitoare, cu patru în plus. Această situaţie, de supraaglomerare, durează de câţiva ani, scrie Renaşterea bănăţeană.

Mihaela Şora, directoarea şcolii, a declarat că, într-o primă etapă, pentru a asigura spaţiile necesare, a transformat demisolul în săli de clasă, câştigând astfel încă şase încăperi.

Tot pentru mărirea capacităţii şcolii, la un moment dat, a existat un plan de mansardare a unităţii de învăţământ. „Am avut şi un proiect, dar nu exista şi un studiu de rezistenţă, aşa că am fost obligaţi să-l abandonăm”, a precizat Mihaela Şora.

Potrivit sursei citate, în prezent, până când vor începe lucrările de extindere a şcolii, se doreşte cumpărarea de containere, fiind vorba de 16 module. „O parte vor fi închiriate, iar altele vor fi cumpărate”, a spus Mihaela Şora.

Cât despre motivul pentru care foarte mulţi părinţi aleg această unitate de învăţământ, directoarea susţine că nu are legătură cu notorietatea învăţătorilor. „Avem cinci cadre didactice titulare, din care o învăţătoare va intra la pensie, iar o alta mai are doar patru ani până când se va retrage din activitate şi, ca urmare, ea va prelua o clasă I”, a spus Mihaela Şora.

„Celelalte titulare sunt la noi de patru sau cinci ani, deci nu poate fi vorba de notorietate”, a precizat directoarea. Ea a explicat că, în perioada când au loc pretransferurile, pe lângă multele criterii pe care trebuie să le îndeplinească un dascăl care intenţionează la lucreze la Generală 30, cel mai important este că trebuie să obţină nota zece la inspecţia la clasă.

„Este foarte important în meseria noastră cum predăm, cum ne facem percepuţi de elevi”, a subliniat directoarea instituţiei de învăţământ.

Sursa: renasterea.ro.

loading...
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Din lume

De ce se numește moneda românească „Leu”?

Published

on

RECOMANDARE
O linguriţă de ULEI DE MĂSLINE pe stomacul gol îţi poate salva viaţa

Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “ leu ”.

Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “ leu ”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar. Din cauza lipsei unor legi monetare bine definite la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină.

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzactiile, taxele, impoziele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman, nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei. După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar Înalta Poartă Otomana s-a opus.

Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iaşi, Victor Place, să negocieze baterea unor bani româneşti la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărţit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. La 1860, s-a bătut totuşi o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat.

RECOMANDARE
Ai încercat de toate să slăbești dar asta garantat nu. Un leac pentru burta groasă de la bunica Doftoroaia, recomandat de un doctor în științe naturiste

În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată şi s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului şi inscripţia „Alecsandru Ioan I”. Ele nu au fost puse în circulaţie niciodată.

Sursa: atlas-geografic.net

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***