După o iarnă aproape fără zăpadă, această lună ianuarie este a treia în topul celor mai secetoase înregistrate în ultimul secol în România. Asta, în condițiile în care poate nu știați, dar România are o Autoritate Națională cu 75 de angajați care se ocupă de Creșterea Precipitațiilor.

Putem face să plouă oriunde în România, sau să ningă, spune directorul. Deși pare un subiect științifico-fantastic, oamenii spun că nu au fonduri și nici nu au avut vreodată suficienți bani ca să pornească ploile provocate artifical, asta chiar dacă experimentele făcute ar fi demonstrat eficiența metodei.

În toată luna ianuarie au căzut doar 9 litri pe metrul pătrat – adică nici măcar cât să umple o găleată standard. Asta deși ar fi trebui să plouă de 4 ori mai mult.

Dinu Marasoiu, meteorolog ANM: Ceea ce înseamnă circa 25 de litri pe metrul pătrat mai puțin decât ar fi fost normal în ianuarie. Față de situația ultimilor 60 de nai, cam pe locul al treilea, deci foarte secetoasă această lună ianuarie 2020.

Un asemenea record negativ înseamnă efecte majore asupra agriculturii, mai ales în sud, est și vest, unde seceta este severă. Pământul va fi imposibil de lucrat în primăvară, iar fermierii se tem că nu vor putea să însămânțeze nici cartofi și nici alte culturi de sezon. Statul are soluția, dar nu o folosește.

Deși pare un nume demn de teoria conspirației, în România există din 2014 Autoritatea Națională pentru Creșterea Precipitațiilor, cea care gestionează și sitemul anti-grindină.

Gheorghe Căunei Florescu, președintele Autorității: Putem să facem să ningă, să aducem un strat de zăpadă de 5-10 centimetri, exact cât i-ar trebui grâului sau altor culturi să germineze, putem face așa ceva.Urmează pasul trei, să identificăm finanțare pentru cumpărarea de avioane pentru că substanțele respective pot fi făcute în România, noi pentru experiment am cumparat 5 din Germania

Într-un experiment făcut anul trecut în toamnă, cei de la Agenția pentru Creșterea Precipitațiilor susțin că au provocat precipitații pe o suprafață de 10 kilometri pătrați, în Dobrogea, crescând de la 100 de mililitri de apă la 10 litri de apă pe metru pătrat cantitatea de poaie.

Gheorghe Căunei Florescu, președintele Autorității: În 2019, în noiembrie, am adus două aeronave, le-am garat la Kogălniceanu, de aici am plecat dintr-un centru de comandă, primind informația de la ANM. În momentul când iodura de argint a reacționat, se produce un aerosol, un fum și condensează toată apă din nor pe 10 km, pe 15 km pătrați, norul devine mai greu, curenții nu reușesc să ducă norul mai sus, întâlnesc straturi mai clade, se topesc și se transformă în apă.

România are o strategie de creștere a precipitațiilor încă din 2008, dar pe care nu s-a grăbit niciodată să o pună în aplicare și pentru a stimula artificial ploile.

Potrivit documentului, Grecia, Bulgaria și Spania, Statele Unite și Franța folosesc acest sistem de zeci de ani. Noi încă ne rugăm la Dumnezeu să plouă, când ne-ar costa doar 15 euro pe hectar să provocăm ploaia, spune președintele Autorității. Condiția esențială, să fie nori.
sursa stirileprotv