China a făcut publice primele imagini panoramice de pe partea ascunsă a Lunii, realizate de sonda Chang’e-4. Printre fotografiile trimise se află şi una panoramică impresionantă ce dezvăluie un peisaj gri, presărat cu cratere.
Misiunea Chang’e-4 a reuşit pe 3 ianuarie prima aselenizare lină din istorie pe faţa nevăzută a Lunii. Aceasta reprezintă o etapă crucială a programului spaţial ambiţios al Chinei, informează The Telegraph, citat de MEDIAFAX.
Agenţia spaţială chineză a publicat imagini panoramice la 360 de grade realizate de camera video instalată pe sonda Chang’e 4, care arată o suprafaţă gri şi plină de cratere a Lunii.
Un aparat de fotografiat instalat pe sonda Chang’e-4 a realizat o fotografie publicată vineri de Administraţia Spaţială Naţională din China (CNSA).
În imaginea panoramică la 360 de grade se pot vedea o parte a sondei, micul robot, semnele lăsate de roţile acestuia şi peisajul selenar gri.
„Cercetătorii au finalizat analiza preliminară a topografiei suprafeţei Lunii din zona în care a avut loc aselenizarea, pe baza imaginii surprinsă de aparatul de fotografiat”, a indicat CNSA.
Un mic robot teleghidat dotat cu roţi, numit Yutu-2 („Iepurele de Jad 2″) a părăsit modulul Chang’e 4 (botezat după numele zeiţei Lunii în mitologia chineză) şi se deplasează pe suprafaţa nevăzută a Lunii unde va efectua mai multe teste.
Chang’e-4 va efectua şase experimente concepute de cercetătorii chinezi şi patru străine, inclusiv studii privind radiofrecvenţa joasă, care au ca scop rezolvarea problemelor legate de comunicare cu partea ascunsă a satelitului. De asemenea, sonda va efectua teste privind radiaţiile şi structura minerală, potrivit agenţiei de stat Xinhua, care citează conducerea Agenţiei spaţiale din China.
Sonda Chang’e-4, Iepurele de Jad 2 şi satelitul Queqiao responsabil de transmiterea informaţiilor pe Terra „sunt într-o stare stabilă şi toate programele se derulează conform planului”, se precizează în comunicat.
Guvernul de la Beijing investeşte miliarde de dolari în programul său spaţial, având în plan lansarea unei staţii spaţiale cu echipaj uman până în 2022, dar şi trimiterea de astronauţi pe Lună.
Este pentru a doua oară când agenţia asiatică trimite un rover care să exploreze Luna după micul robot motorizat Yutu (Iepurele de jad) în 2013.
Spre deosebire de faţa vizibilă a Lunii, care are multe zone netede, partea ascunsă a satelitului natural al Pământului este dominată de formaţiuni muntoase şi cratere.
Uniunea Sovietică a fost prima ţară care a obţinut, în 1959, primele imagini cu partea nevăzută a Lunii.
China a pregătit această misiune, una foarte dificilă din punct de vedere tehnologic, timp de mai mulţi ani. Una dintre provocările majore a fost sistemul de comunicaţii, rezolvată de China prin lansarea, în mai 2018, a satelitului Queqiao pe orbita Lunii, acesta acţionând ca intermediar între satelit şi Terra.
De asemenea, instrumentele cu care este dotată sonda au fost concepute astfel încât să reziste fluctuaţiilor de temperatură mari între noaptea lunară – minus 173 de grade Celsius – şi zi – 127 de grade Celsius.
Guvernul de la Beijing plănuieşte să lanseze o altă sondă lunară, Chang’e-5, spre sfârşitul acestui an, pentru a colecta mostre şi a le trimite pe Terra.
Totodată, între marile ambiţii spaţiale ale Chinei se numără un lansator reutilizabil, până în 2021, o bază lunară şi un rover marţian.
Sursa: MEDIAFAX
Te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos:
