Badea Cârțan pe numele său original Gheorghe Cârțan s-a născut la Cârțișoara în data de 24 ianuarie 1849, actualul județ Sibiu, într-o familie de țarani modești care erau foști iobagi, și și-a petrecut copilăria păsind oile la marginea satului său.
El a rămas cunoscut în istorie deoarece a fost un cioban etnic român autodidact care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, distribuind cărți în limba română pe care le aducea în secret din România în satele lor.
Se spune că a cărat, timp de peste 30 de ani, către Ardeal, peste munţi, cu mari eforturi, pe cărări numai de el ştiute, peste 250.000 de exemplare de cărţi scrise în limba română, în greutate totală de peste 20 de tone. Munca sa de ridicare culturală a românilor transilvăneni nu era pe placul autorităţilor maghiare, care toată viaţa sa l-au urmărit, arestat, i-au confiscat şi distrus cărţile.
Pentru a vedea cu ochii săi mărturii privind originea latină a poporului român, a călătorit pe jos până la Roma, unde s-a aflat la Columna lui Traian, iar în 1877 s-a înrolat, ca voluntar, în Războiul de independență.
Badea Cârţan a întruchipat credinţa totală pe care un ţăran simplu a putut să o simtă pentru visurile cărturarilor din vremea lui, dar şi o evlavie nemărginită pentru carte, în care regăsea doar lumină şi mântuire…
În anul 1865, la doar 16 ani tatăl său a încetat din viață, iar el a devenit capul familie sale, devenind cioban și având grijă de cele 40 de oi ale familiei. 12 ani mai târziu, s-a înscris ca voluntar în Războiul de Independență al României, servind timp de 4 ani.
A dus o viață controversată, fiind arestat de două ori: o dată pentru că a cerut împăratului-rege Franz Joseph la Viena autodeterminarea Transilvaniei și o dată pentru că a cerut autorităților permisiunea de a vinde cărți românești.
Badea Cârțan a rămas cunoscut și pentru faptul că a mers timp de 45 de zile pe jos până la Roma, pentru a vedea cu proprii ochi, Columna lui Traian și alte dovezi ale originii latine a poporului român.
Ajuns la Columna lui Traian, a turnat pământ românesc și grâu la baza coloanei, s-a înfășurat într-un cojoc de țărănesc și a adormit la baza coloanei.A doua zi a fost trezit de un poliţist care a strigat uimit:
„Un dac a căzut de pe coloană!”, întrucât Cârţan era îmbrăcat la fel ca dacii ciopliţi în coloană.Evenimentul a fost relatat în ziarele romane și Duiliu Zamfirescu, reprezentantul României în Italia, i-a arătat orașul și i-a prezentat personalități importante ale acestuia. Această călătorie din ianuarie-februarie 1896 a fost doar una dintre cele trei vizite la Roma.Badea Cârțan a ajuns mai apoi și în Franța, Spania, Belgia, Elveția, Germania, Egiptul și Ierusalim.
În data de 7 august 1911, la vârsta de 62 de ani, Badea Cârțan s-a stins din viață la Sinaia, unde a fost și înmormântatei mormântul său au fost scrise următoarele cuvinte: „Badea Cârțan doarme aici visând întregirea neamului său”.
https://stiinta-mister.ro/calatoria-legendara-a-romanului-care-a-facut-ocolul-pamantului-in-costum-popular-si-opinci-singurul-om-din-lume-care-a-parcurs-pe-jos-100-000-de-km-dumitru-dan/
În memoria lui Badea Cârțan a rămas „Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan” din Cârțișoara, localitatea sa natală.La Bistrița i-a fost ridicată și o statuie.În muzeul din Cârţişoara se află și acum câteva sute de volume ale sale, pe care le-a adus românilor de dincolo de Carpaţi.
