Un proiect de lege care urmează să fie aprobat de Parlamentul României prevede eliminarea utilizării banilor cash în toate tranzacțiile, inclusiv plata salariilor, cu excepția unor situații specifice care vor fi reglementate prin lege. De asemenea, se pare că comercianții vor fi obligați să accepte plata cu cardul. Dacă va fi adoptat, proiectul de lege ar urma să intre în vigoare la 180 de zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial.

Proiectul de lege care urmărește creșterea incluziunii financiare a fost avizat de toate comisiile și este aproape de a fi supus votului Parlamentului. Pentru a fi pus în aplicare, acesta trebuie să primească votul decisiv al Camerei Deputaților.

Conform celor mai recente amendamente depuse în Comisia de Buget, Finanțe și Bănci, se prevede că plata salariilor, veniturilor asimilate salariilor și beneficiilor de asistență socială trebuie să fie efectuate prin intermediul mijloacelor de plată electronice, fără a implica bani cash.

Cu excepția consumatorului vulnerabil din punct de vedere financiar, așa cum este definit de Legea nr.258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază, precum și a personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, drepturile cuvenite acestora pot fi plătite în numerar la cerere, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Conform Articolului 4 din Legea 258/2017, un consumator vulnerabil din punct de vedere financiar este cel a cărui venit lunar nu depășește echivalentul a 60% din câștigul salarial mediu brut pe economie, previzionat în ultima prognoză macroeconomică sau al cărui venit din ultimele 6 luni nu depășește echivalentul a 60% din câștigul salarial mediu brut pe economie.

În ceea ce privește comercianții, aceștia trebuie să ofere cel puțin un instrument de plată electronică clienților. Acest lucru poate însemna acceptarea plăților cu cardul la POS sau online.

Definiția conceptului de „societate fără numerar” sau „cashless society”, conform site-urilor de specialitate, se referă la o economie în care tranzacțiile financiare se desfășoară exclusiv electronic, eliminând banii fizici. Însă, acest concept pare a fi încă departe de realitatea României de astăzi, mai ales în afara marilor orașe, precum București.

Cu toate acestea, mai mulți „influenceri”, printre care se numără cântărețul Costi Ioniță sau senatoarea Diana Șoșoacă, au transmis publicului o teorie conspiraționistă conform căreia băncile ar dori să confiște proprietățile oamenilor și să le refuze posibilitatea de a-și cumpăra bunurile dorite.

În centrul inițiativei „Accesul financiar universal 2020” a Grupului Băncii Mondiale, care s-a finalizat la sfârșitul anului 2020, se află promovarea accesului facil la serviciile financiare. Această inițiativă a adus câștiguri semnificative, însă există încă multe provocări de depășit, conform specialiștilor. Prin accesul facil la serviciile financiare, oamenii și afacerile pot planifica obiectivele pe termen lung, să gestioneze riscurile și să facă față șocurilor financiare, îmbunătățind astfel calitatea vieții lor.

În plus, incluziunea financiară presupune eliminarea graduală a plăților salariale și comerciale cu numerar, având ca scop o economie digitală. Cu toate acestea, tranziția spre o economie fără numerar ridică întrebări cu privire la identitate și incluziune. Deși tranzacțiile fără numerar nu sunt o noutate, ponderea lor în mixul de plăți este în creștere rapidă, datorită progreselor tehnologice și a creșterii economiei digitale.

Această tranziție se desfășoară în ritmuri și cu caracteristici diferite în fiecare țară, cu exemple de servicii de plată de la un cont la altul în UE, licențe non-bancare pentru plăți digitale în Canada, Australia și Singapore și apariția unui nou model numit „Modelul operatorilor de bani mobili” în Africa subsahariană.

În America Latină, mulți oameni rămân nebancarizați, în ciuda încurajării guvernamentale pentru plăți electronice în vederea reducerii corupției.

În ceea ce privește România, există câteva legi care au fost introduse pentru a încuraja digitalizarea societății și pentru a combate evaziunea fiscală. Printre cele mai notabile măsuri luate în ultima perioadă se numără impozitarea bacșișului și obligativitatea ca orice operator economic cu venituri mai mari de 50.000 de lei să fie dotat cu POS începând cu 1 ianuarie.

Cotridianul online The Expose News avertizează că este crucial ca fiecare persoană să înțeleagă modificările propuse pentru sistemul monetar mondial, despre care puține persoane sunt conștiente. Dacă aceste modificări vor fi permise, ele ar putea fi cel mai devastator eveniment din timpul vieții noastre și, potențial, cea mai mare suprimare a libertății din istoria modernă.

Articolul atrage atenția asupra pericolelor monetare și digitale, inclusiv ale Monedei Digitale a Băncii Centrale și ale eliminării banilor lichizi. Planul pentru introducerea acestor schimbări, face parte dintr-un proiect mai amplu de control totalitar digital.

În plus, autorii articolului subliniază că odată cu introducerea monedei digitale a băncii centrale (CBDC), se va introduce și o nouă metodă de identificare digitală a cetățenilor, care ar putea duce la o supraveghere și un control total asupra acestora. Chiar și în România, un ministru a anunțat că până la mijlocul anului 2023 se va implementa identitatea digitală și un nou mod de identificare prin recunoaștere digitală.

În acest context, Richard Hall de la Rich Planet TV a realizat un videoclip (vezi clipul mai jos) în care explică pericolele acestor schimbări, inclusiv ale așa-numitelor „bani inteligenți” sau „smart money”, care ar putea fi controlați la distanță de către autorități și ar putea fi folosiți pentru a limita sau chiar interzice anumite tranzacții financiare.

Planul de introducere a acestor schimbări este legat de conceptul de „Noul Om„, care implică introducerea unui certificat digital pentru identificarea digitală a cetățenilor, ceea ce ar putea duce la o societate totalitară digitală.