Prima femeie ministru a României avea studii la Harvard şi a deschis prima clinică de neurochirurgie - Infoalert.ro
Connect with us

INFO ȘTIRI

Prima femeie ministru a României avea studii la Harvard şi a deschis prima clinică de neurochirurgie

Published

on

RECOMANDARE
Cel mai înalt munte al Terrei nu se află pe continentul Asiatic, ci în ocean

Prima femeie ministru din România avea studii la Harvard şi a deschis prima clinică de neurochirurgie din ţara noastră. Florica Bagdasar, medic specialist în neuropsihiatria infantilă, a fost numită ministru al Sănătăţii în 1946, în Guvernul Petru Groza.

Printre primele reprezentări ale femeilor în Guvernul României se numără cea a neuropsihiatrei Florica Bagdasar, care în 1946 a devenit prima femeie ministru din România. Născută pe 24 ianuarie 1901, Florica Bagdasar şi-a dedicat întreaga viaţă asistenţei neuropsihiatrice şi educaţionale a copiilor. După ce a terminat studiile despre sănătate publică, din cadrul Universităţii Harvard, Florica Bagdasar şi soţul acesteia, Dimitrie Bagdasar, au deschis prima clinică de neurochirurgie din România, unde au avut loc primele intervenţii pe creier în condiţii improvizate.

După moartea soţului său, ministru al Sănătăţii din Guvernul Petru Groza, Florica Bagdasar a fost numită succesoarea acestuia. Astfel a devenit prima femeie ministru din România, ocupând funcţia între 1 decembrie 1946 şi 28 august 1948. În timpul mandatului său, ţara se confrunta cu foametea şi sărăcia, Moldova luptându-se cu epidemia de tifos exantematic, iar Dobrogea cu epidemia de malarie.

După terminarea mandatului de ministru, a fost asaltată de intimidări şi ameninţări, a pierdut funcţia de director al Centrului de Igienă Mintală din Bucureşti, dar şi toată averea.

În 1949, Florica Bagdasar a fost numită conferenţiar universitar la Institutul Medico-Farmaceutic (IMF Bucureşti), unde în cadrul Facultăţii de Pediatrie a introdus specialitatea de neuropsihiatrie infantilă (Psihologia copilului normal şi patologic). Devine promotor al neuropsihiatriei infantile, atât pe plan teoretic, cât şi pe plan practic, creând valoroase cadre de specialitate. Intimidările la adresa ei nu au încetat însă.

În anul 1957, a fost „reabilitată” politic şi numită vicepreşedintă a Crucii Roşii Române. În acelaşi an pleacă în USA cu fiica sa Alexandra (viitoarea mare matematiciană Alexandra Bellow) şi o încetăţeneşte acolo, pentru a o feri de durităţile regimului din România.

În timpul carierei sale, Florica Bagdasar (decedată în 1978) a contribuit la apariţia primului abecedar şi a unui manual de artimetică, precum şi la înfiinţarea Centrului de Igienă Mintală din Bucureşti.

Sursa: uti24.ro

loading...

Diverse

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Sâmbăta Morţilor şi Rusalii. Ce păţesc cei care nu ţin această mare sărbătoare

Published

on

By

RECOMANDARE
Băi, în ce țară trăim? Cum poți fi prăduit ca în vestul sălbatic, la final de vacanță pe un Drum European din România

Pogorârii Sfântului Duh îi corespunde o străveche sărbătoare, Rusaliile, care se celebrează anual, la 50 de zile după Înviere. Sâmbăta de dinaintea Rusaliilor este o sărbătoare dedicată pomenirii morţilor, fiind cunoscută şi ca Moşii de Vară.

Sărbătoarea Rusaliilor se ține diferit în funcție de fiecare regiune a țării, scrie traditii-superstitii.ro. Astfel, în Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia, Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat 8 zile.

În tradiția românească se spune că cine nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular „luat din Rusalii”.

La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.

De asemenea, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare aceste buruieni, pentru a nu fi „luați din Rusalii” sau pociți de către Ielele neiertătoare.

O sărbătoare așa de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici.

Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Grupați în cete de câte 7-8, călușarii își încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și bani.

Un alt obicei specific Rusaliilor care se întâlnește prin zonele ardealului poartă numele de „Împănatul boului”. Obiceiul constă într-o procesiune ce se desfășoară pe ulițele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat boul va fi eliberat, iar o tânără fată va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează.

Tot în Ardeal, imediat după Rusalii, se practică obiceiul numit „udatul nevestelor”. Pentru ca femeile să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului tradiția spune că acestea trebuie stropite cu apă.

Superstiţii de Rusalii

În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi;

De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele;

Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarce nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua;

De la Rusalii timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac;

În ziua de Rusalii nu e bine să te cerți cu alții fiindcă vei fi „luat din Rusalii”, etc.

Superstiţii la Moşii de Vară

Sâmbetei Morţilor de dinaintea Rusaliilor i se mai zice şi Moşii de Vară, fiind o sărbătoare dedicată pomenirii morţilor. În legătură cu ea sunt o mulţime de superstiţii, şi anume: nu trebuie să dormi afară, să mergi la răspântii sau la fântână, pentru că afară bântuie morţii ieşiţi în Joia Mare. În această zi se duc la biserică crengi de tei şi frunze de nuc pentru a fi sfinţite, apoi se pun la icoana sau la streaşina casei pentru a o feri de rele. Despre teiul sfinţit astfel, se spune că vindecă surzenia. În această Sâmbătă se împart oale pentru ca morţii să aibă cu ce bea apă. Nu este bine să torci acum căci se întorc colacii daţi pentru pomenirea morţilor; nu se aruncă lăturile, căci pot nimeri în gura morţilor de afară, şi ei se pot răzbuna; din acelaşi motiv nu se mătura în această zi. Dacă vrei să fii ferit de furturi sau pierderi, din primul fel de mâncare pe care îl găteşti în această zi trebuie să dai pomană; dă de pomană ceapă şi usturoi verde, altfel grădina nu va rodi. Dacă scoţi acum apa din fântână, lasă un bănuţ plată pentru apa morţilor. Orice dai de pomană să fie nou: blide noi, linguri noi, vase noi. Dacă plouă vara şi arunci afară o crenguţă de tei sfinţit la Moşii de Vară, ploaia va înceta. Dacă femeile lucrează în această zi, le vor amorţi mâinile. Cu tei se ameninţă şi grindina, dar înainte de a intra în hotarul satului. Şi, în sfârşit, dacă plouă la Moşii de Vară – anul va fi mănos, scrie superstitii.ro

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***