România rurală trece printr-o criză demografică profundă, provocată de îmbătrânirea accelerată a populației și lipsa tinerilor. Satele din întreaga țară se golesc pe zi ce trece, în timp ce milioane de români aleg calea străinătății. În unele localități, populația a scăzut cu peste 70%, lăsând în urmă comunități pe cale de dispariție.
Un exemplu dureros este satul Punga din comuna Cozieni, județul Buzău, unde doar 22 de locuitori mai rămân să țină vie o istorie care pare să se stingă. Pentru tanti Aurelia, unul dintre puținii bătrâni rămași, liniștea apăsătoare a satului a devenit o povară.
„Mă uit și-n sus și-n jos să văd pe cineva și nu văd. Nu am cu cine vorbi”, spune ea, privind ulițele pustii și casele vechi, părăsite de familiile de altădată.
Copiii și nepoții ei sunt plecați departe, iar ea trăiește cu speranța că într-o zi curtea sa va răsuna din nou de râsete și jocuri, așa cum era odinioară. „Multă lume, cu copii mulți… au plecat, bătrânii au murit. Și a rămas satul pustiu”, spune ea, cu nostalgie.
Întins pe culmea unui deal, satul Punga pare să apună odată cu această ultimă generație de bătrâni. Tinerii și copiii lor, mulți stabiliți la oraș sau în străinătate, nu mai trec pragul caselor părintești. Elisabeta, o altă localnică, mărturisește dorul pe care îl simte pentru nepoți, pe care abia dacă îi mai vede: „Mi-e dor de ei, dar sunt departe, vin destul de rar”.
Fenomenul este departe de a fi o excepție. Cristian Neagu, un alt sătean, amintește că nu a mai văzut nașteri în sat de cel puțin 10 ani. „Cei care au mai fost aici au plecat la oraș sau în alte țări”, spune el, adăugând că nu mai există vreo șansă de întinerire a comunității.
În cimitirul satului, acum un deceniu, erau doar două morminte. Astăzi, locul e plin, iar cei rămași văd cum speranța se stinge odată cu fiecare nouă înmormântare.
Virgil Bâgiu, un localnic din satul vecin, cel care le aduce bătrânilor din satul izolat pâine și alte bunuri necesare, descrie tranziția: „Acum zece ani, erau doar două morminte. Acum, cimitirul e plin. În schimb, niciun nou-născut, nimic”.
Declinul demografic din satul Punga este agravat de infrastructura precară, drumurile greu accesibile și lipsa unor măsuri locale care să sprijine natalitatea sau să încurajeze întoarcerea tinerilor. Fără intervenții, satul Punga, la fel ca multe alte sate din România, riscă să devină doar o amintire, o relicvă a unei Românii rurale pe cale de dispariție.
