Casa monument de la Cizer a revoluționarului Horea a ajuns un obiectiv istoric distrus de autoritațile carora le-a revenit în grija. Deși e vorba de autorități cu responsabilitate pentru patrimoniu și de oameni cu funcții și cu studii în domeniu, nepasarea și dezinteresul lor au adus monumentul într-o stare jalnica.
Realizată din bârne de stejar rotunde, pe pietre mari de râu şi cu acoperiş de paie, casa din Cizer, de care se leagă numele celebrului personaj istoric Horea, este unică în ceea ce privește tehnicile de construcţie, spun specialiştii. Construită la începutul secolului al XIII-lea, a fost declarată monument istoric în 2004, însă de atunci s-a degradat tot mai mult de la o zi la alta.
Valoarea arhitecturală a casei constă în aceea că este una din puținele care au rămas în picioare din secolul 18 în satele Sălajului. Dimensiunile ei neobișnuit de mari și grija cu care au fost tratate unele detalii îi sporesc valoarea artistică, într-o zonă în care au fost ridicate mai mult căsuțe mărunte de iobagi. Tradiția care reține funcția ei de casă de rugăciune, în vremuri de strâmtoare pentru comunitatea locală, nu face decât să ridice și mai mult valoarea istorică și socială deosebită a acestei case, care precede astfel biserica de lemn ridicată de Horea în Cizer la 1773.
Tradiția care reține funcția ei de casă de rugăciune în vremuri de strâmtoare pentru comunitatea locală nu face decât să ridice și mai mult valoarea istorică și socială deosebită a acestei case, care precede astfel biserica de lemn ridicată de Horea în Cizer la 1773.
Aparatul de încălzit apare astăzi spălat de apele pătrunse prin acoperiș. Pe locul cuptorului se pot distinge încă dimensiunele lui mari, 2,55 x 2,25 m, golul de străpungere al hornețului spre tindă și ici colo câte o văiugă desprinsă din platforma vetrei. În tindă se păstrează „boboroanca”, o structură de bârne cu rolul de a proteja acoperișul de paie împotriva scânteilor din foc. Aceasta a fost folosită odată cu succes și ca afumătoare.
După ce timp de 3 decenii a fost în paragină, casa în care se spune că a locuit Horea, unul dintre inițiatorii răscoalei din 1784, din comuna Cizer a fost, în sfârșit, restaurată. La refacerea ei au constribuit meșteri populari care au lucrat exclusiv manual, fără unelte de ultimă tehnologie.
Gospodăria țărănească ce include casa, o şură tradiţională, un găbânaş (magazie n. red.) şi o oloire (instalaţie de producere a uleiului n. red.) a fost inaugurată la începutul lunii septembrie 2018, în prezenţa oficialităţilor locale şi judeţene şi a sute de localnici.
Cunoscută drept „Casa Lupuţ din Cizer”, imobilul, care era înainte de reabilitare la un pas de colaps, cu acoperişul din paie distrus în mare parte şi structura de lemn putrezită, a avut, de-a lungul vremii, inclusiv destinaţia de biserică, numele lui fiind legat şi de un alt monument reprezentativ din localitate, biserica de lemn a lui Horea, mutată între timp la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.
Construită iniţial lângă o vale şi fiind inundată aproape în fiecare primăvară, casa a fost mutată, pentru a fi salvată, în spatele şcolii noi, în 1987. Casa are o valoare arhitecturală deosebită, datorită vechimii, amplorii construcţiei. Valoarea ei derivă şi din faptul că este una din ultimele case cu paie, fiind reprezentativă pentru toată regiunea de sub Meseş.
Proiectul cu titlul „Restaurare, consolidare şi amenajare gospodărie ţărănească Casa Lupuţ din localitatea Cizer” a fost realizat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, program finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României.
Te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un LIKE mai jos: