Connect with us

Stiinta si mister

Romania sub ocupatie germana in Primul Razboi Mondial. De ce le era interzis românilor să facă săpun şi cozonaci

Published

on

Scriitorul Constantin Bacalbaşa menţionează că ocupaţia germană din Primul Război Mondial a fost una plină de privaţiuni bizare pentru populaţia autohtonă, care a fost obligată la o sumedenie de reguli şi regulamente cu care nu era obişnuită.

Majoritatea izvoarelor istorice vorbesc despre ocupaţia germană din Primul Război Mondial ca fiind o perioadă în care poporul român a făcut un adevărat salt în privinţa civilizaţiei (lucru, de altfel, cât se poate de adevărat). Totuşi, există şi o serie de aspecte care arată că, dincolo de civilizarea cu de-a sila, românii au fost nevoiţi să îndure unele privaţiuni ciudate chiar şi pentru vremuri de război. Scriitorul şi jurnalistul Constantin Bacalbaşa face, în volumul „Capitala sub ocupaţia duşmanului” (Editura A. Micu Alcalay & L. Calafeteanu, 1921), o adevărată frescă a perioadei în care Bucureştiul, dar şi alte mari oraşe româneşti, precum Brăila sau Craiova, s-au aflat sub ocupaţia meticuloasă a nemţilor.

Nemţii au introdus buletinele de identitate

În teorie primele acte de identitate au fost eliberate cetăţenilor români ca urmare a Decretului nr. 947 din 24 martie1921, prin care s-a aprobat Regulamentul de aplicare a Legii nr.812 din 19 martie 1915, modificată prin Decretul nr.655 din 1 martie1921. Totuşi, primele buletine de identitate pe care le-au avut românii datează încă din 1916, însă documentele nu erau eliberate propriu-zis de către o autoritate a statului român, ci de forţele de ocupaţie germane, care au impus ca toată lumea să poarte asupra sa, permanent, biletele de identitate denumite „Ausweiss”. Pe baza lor se eliberau cartelele pentru raţiile de hrană deoarece, pentru a-şi putea hrăni trupele dislocate pe frontul de Est, nemţii au confiscat o parte importante din producţia de hrană a României.

Ca urmare, populaţia trebuie să se mulţumească cu raţiile stabilite: 400 de grame de pâine pe zi şi maximum 200 de grame de carne pe săptămână de persoană. Şi combustibilul (benzină, motorină, lemne, cărbuni) a fost raţionalizat, la fel şi consumul de electricitate, care a fost stabilit la cel mult 1 kw pe săptămână pentru fiecare familie. Sticlele goale la control! Însă raţionalizarea alimentelor (făcută în debutul anului 1917), n-a fost singura măsură marţială luată de autorităţile de ocupaţie. În primăvara aceluiaşi an, germanii au emis mai multe ordonanţe prin care obligau populaţia şi agenţii economici să declare stocurile şi producţia de diverse alimente şi mărfuri nealimentare. Au fost întocmite liste cu cantităţile de zahăr, de băuturi alcoolice, de blănuri, de obiecte din cauciuc, dar şi o evidenţă foarte precisă a efectivelor de păsări şi animale. Practic, registrele agricole din toate aşezările ocupate au fost refăcute după rigoarea şi normativele germane, rămânând în vigoare şi în zilele noastre. Motivul acestei inventarieri precise era evident: armata germană trebuia să ştie în orice clipă ce produse şi în ce cantităţi poate rechiziţiona pentru front. De altfel, animalele şi păsările nu mai puteau fi tăiate în gospodărie, ci trebuiau predate, cei care încălcau interdicţia riscând amenzi foarte mari şi chiar plutonul de execuţie dacă ar fi fost bănuiţi de sabotaj. Anunţuri oficiale privind interdicţiile stabilite de germani.

Absolut bizar era faptul că până şi sticlele goale trebuiau inventariate şi declarate. Scopul principal al măsurii era prevenirea contrabandei cu alcool distilat, în dauna alimentării spitalelor armatei cu spirt şi a cantinelor cazone cu raţia de tărie promisă soldaţilor. Un episod dramatic legat de „scandalul sticlelor” l-a avut în prim-plan pe comisarului Portului Brăila, Alexandru Popovici, care a fost acuzat de spionaj şi executat pentru că s-ar părea că trimitea pe Dunăre, în sticle înfundate, informaţii drespre magaziile cu muniţii, planurile de apărare sau date despre trupele germane. Anunţuri oficiale privind interdicţiile stabilite de germani.

„Sticlele cu informaţii erau pescuite zilnic de trupele româneşti de la Galaţi. După cerecetări, nemţii au aflat cine se află în spatele acestor fapte şi i-au arestat pe comisarul Popovici şi pe sergentul major Gheorghe Rădulescu. Cel din urmă a murit în urma tratamentului la care a fost supus în închisoare, iar comisarul a fost executat, în văzul tuturor, la Podul Brăiliţa, în faţa cimitirului Sf. Maria”, scrie Constantin Bacalbaşa în volumul menţionat. Era interzis să faci cozonaci şi săpun Germanii au dat ordonanţe pentru orice. Spre exemplu pentru interzicerea fabricării săpunului, a bomboanelor şi cozonacilor. Cu cozonacii a ieşit o mică revoltă, de Paşti, în 1917, când mai multe ţărănci dintr-un sat de lângă Bucureşti au fost arestate după ce au fost depistate gătind delicioasa prăjitură interzisă. Se pare că acestea au fost eliberate în scurt timp de teama unei răscoale de amploare. Forţele de ocupaţie a dat ordine şi pentru întreruperea circulaţiei tramvaielor după lăsarea întunericului, pentru ca ora până la care se puteau juca spectacole să nu depăşească 22,00, pentru programul magazinelor, pentru circulaţia pe străzi, precum şi pentru programul poştei şi al trenurilor. Nu au scăpat nici câinii lăsaţi liberi pe străzi. Erau prinşi, eutanasiaţi, iar stăpânii amendaţi cu 1.000 de mărci.

RECOMANDARE
În adâncurile Pământului trăiesc milioane de specii încă necunoscute de ştiinţă. Iata cateva dintre ele

Citeste mai mult: adev.ro/pkqlmw

loading...
Loading...
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Stiinta si mister

În adâncurile Pământului trăiesc milioane de specii încă necunoscute de ştiinţă. Iata cateva dintre ele

Published

on

By

Viaţa pe Pământ ia miliarde de forme, însă cea mai mare parte a biosferei terestre este ascunsă privirilor, în adâncimile abisale ale oceanelor şi în subsol, oamenii de ştiinţă susţinând că ar putea fi vorba de milioane de noi specii de viaţă care aşteaptă să fie descoperite, informează Life Science, potrivit Agerpres.

În ultimii 10 ani, căutarea acestor forme de viaţă de sub pământ a fost preocuparea cercetătorilor din cadrul proiectului internaţional Deep Carbon Observatory (DCO). Compus din peste 1.000 de cercetători din 52 de ţări, proiectul DCO îşi propune să descopere şi să clasifice formele de viaţă din aşa-numita „biosferă din adâncuri” – un misterios angrenaj de ecosisteme vii care se succed între suprafaţa şi mantaua terestre.

Chiar şi această lume subterană, caracterizată de întuneric şi de presiune şi temperaturi în creştere, pe măsură ce coborâm spre centrul Pământului, există viaţă, iar conform cercetătorilor din cadrul DCO, ar fi vorba de milioane de specii microbiene care au apărut la puţin timp după formarea planetei şi, de miliarde de ani, aşteaptă să fie descoperite.

Într-un comunicat în care subsolul planetei este denumit „un Galapagos subteran” ce aşteaptă să fie studiat, cercetătorii din cadrul DCO estimează că biomasa formelor de viaţă pe bază de carbon care trăiesc sub picioarele noastre este incomparabil mai mare decât biomasa formelor de viaţă de la suprafaţa planetei.

„Chiar şi în întuneric şi în condiţii dificile, cu surse de energie limitate, ecosistemele intraterestre au evoluat în mod unic şi au rezistat de-a lungul milioanelor de ani”, a comentat Fumio Inagaki, geomicrobiolog din cadrul DCO. „Extinderea informaţiilor de care dispunem despre viaţa din adâncuri ne va ajuta să înţelegem cum şi de ce a apărut viaţa pe planeta noastră şi dacă viaţa poate exista şi în subsolul altor planete, aşa cum este Marte”, a adăugat el.

Oamenii de ştiinţă au forat la mari adâncimi în platourile marine şi au preluat mostre de microbiom din mine şi sisteme carstice din sute de locuri din întreaga lume. Datele obţinute astfel sugerează că biosfera din adâncuri are un volum de aproximativ 2,3 miliarde de kilometri cubi – aproximativ dublul volumului oceanului planetar – şi adăposteşte aproximativ 70% din bacteriile şi organismele unicelulare archaea care trăiesc pe Pământ.

Unele astfel de microorganisme extremofile reuşesc să populeze nişe de mediu aparent incredibil de ostile vieţii. Spre exemplu, organismul monocelular Geogemma barossii trăieşte în hornuri hidrotermale pe fundul mărilor şi oceanelor, proliferând la temperaturi de peste 120 de grade Celsius. Oamenii de ştiinţă au găsit microorganisme la 5 kilometri adâncime în subteran şi până la 10,5 kilometri sub apă.

Descoperirea de noi forme de viaţă şi extinderea graniţelor între care este posibilă viaţa pe Terra le va oferi oamenilor de ştiinţă noi criterii după care să caute viaţa şi pe alte planete. Trăim pe o planetă care efectiv musteşte de viaţă, de la limita superioară a atmosferei până în adâncurile crustei terestre, iar studiile realizate până în prezent asupra biodiversităţii pe Pământ nu au făcut decât să risipească puţin praful de la suprafaţă.

RECOMANDARE
Romani de poveste. Profesorul Adrian Bejan a uimit Planeta cu Teoria Constructală

loading...
Loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***