Românii nu mai sunt obligați să plătească ROVINIETA. Taxa de drum este OPȚIONALĂ doar pentru acești șoferi - Infoalert.ro
Connect with us

INFO ȘTIRI

Românii nu mai sunt obligați să plătească ROVINIETA. Taxa de drum este OPȚIONALĂ doar pentru acești șoferi

Published

on

RECOMANDARE
Atât costă sacrificiu lui pentru țară. 360 de lei, pensia lunară pentru un militar român rănit în Afganistan și trecut în rezervă după ce a stat 3 luni în comă și a suferit 85 de fracturi

Taxa de utilizare a drumurilor (rovinieta) aduce anul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri venituri de circa 200 de milioane de lei. Acestea sunt plătite în cea mai mare parte de către șoferii români, pentru că autoritățile nu au posibilitatea să recupereze banii datorați de proprietarii mașinilor înmatriculate în alte țări.

Este vorba și despre cele peste 100.000 de mașini înmatriculate în Bulgaria și care sunt conduse de șoferi români în țara noastră, scrie auto-blid.ro

Chiar dacă sistemul automatizat de recunoaștere a numerelor de înmatriculare montate pe șosele și autostrăzi este unul performant, stabilirea proprietarului mașinii și amendarea acestuia în cazul în care nu a achitat taxa de drum este imposibilă pentru mașinile înmatriculate în alte țări.

Asta deoarece sistemul informatic al CNADNR nu are acces la bazele de date cu proprietarii de mașini din alte țări și nici nu există un protocol cu Poliția de frontieră pentru blocarea la graniță a mașinilor contravenienților, așa cum se întâmplă, spre exemplu, în Bulgaria, Ungaria sau Grecia.

Practic, cei depistați scapă oricăror amenzi căci SIEGMCR al CNADNR nu are acces la o bază de date care să identifice proprietarul acestorta.

Pentru a înțelege situația sunt necesare scurte explicații privind modul de funcționare a actualul sistem de control și emitere a rovinietelor, abreviat oficial SIEGMCR. Cele aproximativ 72 de camere video amplasate pe autostrăzi și drumuri naționale fac fotografii tuturor vehiculelor care trec prin dreptul lor.

Imaginile cu numerele de înmatriculare sunt trimise mai departe în sistemul informatic, către o componentă software de recunoaștere a numerelor, numită ANPR (Automatic Number Plate Recognition, în engleză). Totul este până la acest punct performant, iar sistemul este capabil să recunoască numere scrise cu orice seturi de fonturi. ”Sistemul permite recunoașterea numerelor de înmatriculare emise în orice țară, inclusiv alfabete chirilice sau arabe”, spune CNADNR drept răspuns la o solicitare de informații adresată de Digi24.ro.

Mai departe numărul este căutat într-o bază de date a vehiculelor pentru care s-a emis o rovinietă și, în cazul în care nu este găsit printre acestea, se interoghează baza de date a Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV) din cadrul Ministerului de Interne. Aici se identifică proprietarul vehiculului. Sistemul emite un proces verbal de contravenție pe numele proprietarului identificat în DRPCIV. Mai departe acesta este semnat de un agent constatator și trimis la domiciliul proprietarului.

CNADNR nu are acces la datele de identificare ale deținătorilor de vehicule înmatriculate în alte state. Conform prevederilor legale în vigoare, în cazul vehiculelor înmatriculate în străinătate, procesul verbal de constatare a contravenției se întocmește pe numele conducătorului auto”, spun oficialii CNADNR.

Potrivit lor, de la data la care a intrat în funcțiune SIEGMCR, anume 2011, au fost întocmite utilizatorilor străini un număr de aproximativ 11.000 procese verbale de constatare a contravențiilor, valoarea amenzilor aplicate fiind de aproximativ 16,5 milioane lei. Suma ar reprezenta cam 10% din valoarea amenzilor aplicate într-un singur an de către CNADNR. Câți din acești bani au și fost încasați de stat? CNADNR nu știe căci amenzile se plătesc statului, nu companiei.

Având în vedere faptul că valoarea amenzilor încasate reprezintă venit la Bugetul de Stat și nu la cel al companiei, CNADNR SA  nu deține aceste informații” este răspunsul CNADNR. Compania nu are nici un clasament al proceselor verbale defalcat pe țări de inmatriculare.

Citește mai multe pe digi24.ro

loading...
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Diverse

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Sâmbăta Morţilor şi Rusalii. Ce păţesc cei care nu ţin această mare sărbătoare

Published

on

By

RECOMANDARE
Un loc unic în lume. DA, se află în România și este un colț de rai ce merită văzut și promovat

Pogorârii Sfântului Duh îi corespunde o străveche sărbătoare, Rusaliile, care se celebrează anual, la 50 de zile după Înviere. Sâmbăta de dinaintea Rusaliilor este o sărbătoare dedicată pomenirii morţilor, fiind cunoscută şi ca Moşii de Vară.

Sărbătoarea Rusaliilor se ține diferit în funcție de fiecare regiune a țării, scrie traditii-superstitii.ro. Astfel, în Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile, în Muntenia și Oltenia, Rusaliile se întind pe o perioadă de 7 zile, iar în Banat 8 zile.

În tradiția românească se spune că cine nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular „luat din Rusalii”.

La sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin.

De asemenea, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare aceste buruieni, pentru a nu fi „luați din Rusalii” sau pociți de către Ielele neiertătoare.

O sărbătoare așa de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici.

Dansul Călușarilor este un obicei întâlnit mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Grupați în cete de câte 7-8, călușarii își încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și bani.

Un alt obicei specific Rusaliilor care se întâlnește prin zonele ardealului poartă numele de „Împănatul boului”. Obiceiul constă într-o procesiune ce se desfășoară pe ulițele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat boul va fi eliberat, iar o tânără fată va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează.

Tot în Ardeal, imediat după Rusalii, se practică obiceiul numit „udatul nevestelor”. Pentru ca femeile să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului tradiția spune că acestea trebuie stropite cu apă.

Superstiţii de Rusalii

În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi;

De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele;

Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarce nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua;

De la Rusalii timp de 9 săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac;

În ziua de Rusalii nu e bine să te cerți cu alții fiindcă vei fi „luat din Rusalii”, etc.

Superstiţii la Moşii de Vară

Sâmbetei Morţilor de dinaintea Rusaliilor i se mai zice şi Moşii de Vară, fiind o sărbătoare dedicată pomenirii morţilor. În legătură cu ea sunt o mulţime de superstiţii, şi anume: nu trebuie să dormi afară, să mergi la răspântii sau la fântână, pentru că afară bântuie morţii ieşiţi în Joia Mare. În această zi se duc la biserică crengi de tei şi frunze de nuc pentru a fi sfinţite, apoi se pun la icoana sau la streaşina casei pentru a o feri de rele. Despre teiul sfinţit astfel, se spune că vindecă surzenia. În această Sâmbătă se împart oale pentru ca morţii să aibă cu ce bea apă. Nu este bine să torci acum căci se întorc colacii daţi pentru pomenirea morţilor; nu se aruncă lăturile, căci pot nimeri în gura morţilor de afară, şi ei se pot răzbuna; din acelaşi motiv nu se mătura în această zi. Dacă vrei să fii ferit de furturi sau pierderi, din primul fel de mâncare pe care îl găteşti în această zi trebuie să dai pomană; dă de pomană ceapă şi usturoi verde, altfel grădina nu va rodi. Dacă scoţi acum apa din fântână, lasă un bănuţ plată pentru apa morţilor. Orice dai de pomană să fie nou: blide noi, linguri noi, vase noi. Dacă plouă vara şi arunci afară o crenguţă de tei sfinţit la Moşii de Vară, ploaia va înceta. Dacă femeile lucrează în această zi, le vor amorţi mâinile. Cu tei se ameninţă şi grindina, dar înainte de a intra în hotarul satului. Şi, în sfârşit, dacă plouă la Moşii de Vară – anul va fi mănos, scrie superstitii.ro

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***