Reprezentanţii Conferinţei episcopale italiene au anunţat că textul rugăciunii „Tatăl Nostru“ va fi modificat. Schimbarea vizează un vers care a stârnit dezbateri aprinse atât în Biserica Ortodoxă, cât şi în cea Catolică, iar în trecut, Papa Francisc a declarat că susține modificarea.

Noua versiune a rugăciunii „Tatăl nostru“ urmează să fie supusă aprobării Sfântului Scaun, transmite ANSA. Modificarea vizează versul „nu ne duce pe noi în ispită“, care va deveni „nu ne abandona/ nu ne lăsa să cădem în ispită“.

Noua versiune a cărţii liturgice folosite în serviciile religioase de Biserica Catolică, Missale Romanum, conţine modificări şi pentru alte rugăciuni şi trebuie aprobată de Vatican. De pildă, se va schimba şi începutul Gloriei în „pace pe pământ oamenilor iubiţi de Domnul nostru“. Cu alte cuvinte, decizia stă în mâinile Papei, care este atât suveran al Statului Cetăţii Vaticanului (denumirea oficială a Vaticanului), cât şi şef al Sfântului Scaun.

Încă de anul trecut, Papa Francisc a abordat acest subiect şi a declarat că susţine modificarea, explicând că traducerea „nu ne duce pe noi în ispită“ nu este potrivită întrucât ar putea fi interpretată greşit – ca şi cum Dumnezeu ar conduce oamenii spre păcat, potrivit BBC.

„«Nu mă lăsa să cad în ispită» este mai potrivit, pentru că omul este cel care cade în păcat şi nu Dumnezeu este cel care îl conduce spre păcat. Un părinte nu face un asemenea lucru, un părinte te ajută să te ridici imediat“, a explicat Suveranul Pontif.

Intr-un interviu pentru Adevărul, preotul Eugen Tănăsescu a explicat că personal consideră o greşeală schimbarea textului: „Pentru că atunci când spui «şi nu ne lăsa pe noi în ispită» presupunem că deja suntem în ispită, ori sensul rugăciunii nu este acesta. Înţelesul corect al acestui pasaj «şi nu ne duce pe noi în ispită» trebuie înţeles împreună cu continuarea sa «şi ne izbăveşte de cel viclean».

În realitate, când spunem «şi nu ne duce pe noi în ispită» ne referim la însușirea lui Dumnezeu de a fi proniatorul vieţii noastre. Pronia lui Dumnezeu este însuşirea de a rândui cele ce există, de a fi ocrotitor şi supraveghetor în acelaşi timp al creaţiei lui. Din expresia «şi nu ne duce în ispită» nu trebuie înţeles că Dumnezeu ar fi generatorul ispitei. Scriptura spune că Dumnezeu nu ispiteşte pe nimeni şi că suntem ispitiţi de poftele noastre, aşa cum spune Sfântul Apostol Iacob.

Tot Mântuitorul spune în momentul în care îi învaţă pe apostoli rugăciunea Tatal nostru «Rugaţi-vă să nu intraţi în ispită». Prin asta arată că omul este cel ce intră în ispită, nu Dumnezeu ne duce în ispită. Dar termenul în înţelesul lui corect vrea să însemne «fă aşa fel încât noi să nu intrăm în ispit㻓.

Vasile Bănescu, reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), spune că schimbarea textului rugăciunii „Tatăl Nostru“ de către Biserica Catolică este binevenită, întrucât este o îmbunătaţire a traducerii textului orginal al rugăciunii. Cât despre posibilitatea ca versurile să fie modificate şi pentru creştinii-ortodocşi, oficialul afirmă că este greu de spus ce decizie ar putea fi luată în acest sens.

Cred că mai degrabă vorbim de o îmbunătăţire a traducerii acestui text, ceea ce este un lucru binevenit ca orice traducere care este îmbunătățită. Este greu de spus dacă şi pentru creştinii-ortodocşi se va întâmpla acelaşi lucru“, a declarat pentru „Adevărul“, Vasile Bănescu, purtător de cuvânt BOR.

Citește mai multe pe adevarul.ro