Pâinea, ca şi celelalte făinoase, provoacă  boli grave şi creează dependenţă. Pare incredibil, dar este un fapt demonstrat ştiinţific.

Românii şi consumul de pâine

Ultimele date arată că un român consumă anual 97 kg de pâine. Raportat la consumul de acum 20 de ani, când statisticile anunţau un consum de 130 kg, se poate observa o scădere semnificativă a consumului de pâine.

Asta nu înseamnă că, la nivel european, nu suntem încă o ţară în care consumul de pâine este încă foarte mare. Ne întrec doar ţările mai sărace din punct de vedere economic, deci predispuse consumului de produse derivate din cereale, sau, ca o excepţie, acele ţări care fac din pâine adevărate delicatese.

Iată cum arată câteva date privind consumul de pâine pe cap de locuitor în câteva ţări din Europa, oferite de AIB International (organizaţie dedicată monitorizării industriei alimentare):

14 kg – Marea Britanie

58 kg – Olanda

65 kg – Grecia

67 kg – Belgia

74 kg – Cipru

97 kg – România

Sigur că, într-o ţară ca România, care are o tradiţie în ceea ce priveşte consumul de pâine, este destul de periculos să se facă o afirmaţie de tipul „pâinea nu este sănătoasă”.

Este pâinea albă mai nesănătoasă decât cea integrală?

Numeroase studii au arătat că pâinea albă este săracă în nutrienţi şi creşte într-o mai mare măsură nivelul zahărului în sânge. Felul în care este popularizată această informaţie însă, conduce la concluzia că, deşi pâinea albă nu e tocmai sănătoasă, cea din faină integrală ar fi extrem de benefică pentru organism.

Într-adevăr, pâinea albă este mai nesănătoasă decât cea integrală, dar asta nu înseamnă că pâinea integrală este foarte sănătoasă.

Cu alte cuvinte, painea albă din faină de grâu este mai nocivă decât cea integrală sau decât cea de secară. Dar, în final, şi cea mai „sănătoasă” pâine produce efecte extrem de neplăcute pentru organismul uman.

De altfel, pâinea albă este atât de nesănătoasă, încât pescarii din Anglia au interdecţie să o folosească în prepararea momelilor pentru că provoacă stări de balonare peştilor şi le induce stări letargice.

Boli provocate de consumul de pâine

Glutenul, o proteină din cereale, este responsabil pentru majoritatea efectelor negative. The New England Journal of Medicine a publicat o listă cu 55 de boli care pot fi provocate de consumul de gluten. Printre acestea, se numără: osteoporoza, colonul iritabil, boli inflamatorii intestinale, diverse tipuri de anemie, diverse tipuri de cancer, artrita reumatoidă, lupusul, scleroza multiplă.

Conform aceleiaşi surse, consumul de gluten este legat de boli neurologice, inclusiv anxietate, depresii severe, schizofrenie, demenţă, migrene, epilepsie si neuropatie.

Alte efecte ale consumului de pâine: exces de greutate, oboseala şi somnolenţa frecvente, balonare, hipertensiune arterială.

De ce îngraşă pâinea şi celelalte făinoase?

Cardiologul William Davis, autorul cărţii Wheat Belly, susţine că Amylopectina A din grâu este mai bine transformată în zahăr la nivelul sângelui decât aproape orice alt carbohidrat, chiar mai bine decât o tabletă clasică de zahăr.

„Apoi, după două ore, nivelul zahărului în sânge scade şi te simţi slăbit, gândirea îţi este înceţoşată, ţi-e foame. Să zicem că apoi mănânci o brioşă. Două ore mai târziu, mori din nou de foame, aşa că mănânci câţiva biscuiţi, apoi nişte chips-uri. În acest timp, nivelul zahărului în sânge creşte din nou. Ciclul acesta de creşteri şi scăderi ţine de-a lungul zilei, deci te vei simţi în mod constant înfometat şi vei dori să mănânci continuu”.

Pâinea şi celelalte făinoase creează dependenţă

„Când este digerat, glutenul din cereale produce exorfine – substanţe care pot duce la dependenţe asemănătoare celor induse de heroină”, susţine profesor doctor Joseph Mercola.

Mai mult, acesta susţine că „exorfinele îi spun creierului să ceară în continuare alimente care conţin gluten, ceea ce poate duce într-un final la tulburări ale apetitului şi chiar la tulburări de natura mentală. Exorfinele, endorfinele şi morfinele „funcţionează” prin receptorii opioizi care se găsesc în diverse tipuri de celule din corp, dar în special în zonele nervoase ale intestinelor şi în musculatura lor netedă”.

Din acest motiv, Mercola susţine că atunci când se consumă alimente care conţin gluten, receptorii de la nivelul intestinelor „declanşează o stare de euforie, fericire, uşoară somnolenţă şi senzaţie de prea-plin”.

Mercola este confirmat şi de o sursă guvernamentală a SUA, National Institute of Health.

În plus, la nivel de laborator, s-a demonstrat ca blocarea efectului pe care îl produce glutenul se face cu ajutorul unei substanţe numite naloxone, substanţa pe care o folosesc dependenţii de heroină pentru a inhiba dorinţa de a consuma droguri.

De altfel, în acest moment exista aprobat pe piaţa americană un produs administrat oral numit naltrexone, care are ca efect inhibarea efectelor plăcute pe care le simţi când mănânci pâine şi alte făinoase.

Ce se întâmplă după ce elimini pâinea din alimentaţie?

Concret, persoana care încetează să consume pâine şi orice alt produs derivat din cereale ajunge să trăiască stări la fel de greu de suportat precum cele trăite de cei care se lasă de fumat.

Faza cea mai dificilă durează, conform medicului William Davis, aproximativ 5 zile.

În acest timp, organismul cere intens să consume produse derivate din cereale, se înregistrează stări intense de nervozitate, somnolenţă, anemie, incapacitatea de concentrare etc.

După aceste 5 zile, dorinţa de a consuma pâine şi alte făinoase începe să scadă şi apare din ce în ce mai rar. După aproximativ 30 de zile poate să dispară total.

În cazul majorităţii oamenilor care opresc consumul de cereale se înregistrează rapid o scădere a greutăţii corporale, o limitare a apetitului, o îmbunătăţire a stării mentale, o creştere a energiei şi o îmbunătăţire generală a sănătăţii.

Sursa: fiibarbat.ro