SALARIILE NETE de la vârful Educaţiei. Surprinzător, dar nu ministrul Liviu Pop are cel mai mare salariu! - Infoalert.ro
Connect with us

Educație

SALARIILE NETE de la vârful Educaţiei. Surprinzător, dar nu ministrul Liviu Pop are cel mai mare salariu!

Published

on

RECOMANDARE
Medic român, mesaj devastator pentru Dragnea. "Le cereți scuze pușcăriașilor, dar pacienților care sunt tratați în jeg în spitale când le veți cere scuze?"

Portal Învăţământ a făcut publice salariile nete aferente lunii octombrie, din Ministerul Învăţământului. Ministrul Liviu Pop a câştigat 10.679 lei, în timp ce secretarii de stat au primit 8.136 lei. Secretarii general II sau Directorii II au avut şi ei in jur de 5.000 lei net, iar inspectorii şcolari au câştigat, în medie, puţin peste 3.000 lei net. De remarcat însă ca cel mai mare salariu net al lunii octombrie nu aparţine ministrului, ci vine de la Director II din cadrul Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Capital Uman (OI POCU) – 12.643 de lei.

Dupa cum puteti vedea mai jos, salariul net al ministrului Liviu Pop nu este cel mai mare din Ministerul Invatamantului.

Atat ministrul cat si secretarii de stat sunt depasiti de angajatii Organismului Intermediar pentru Programul Operational Capital Uman (OI POCU).

Daca Liviu Pop a castigat in luna octombrie 10.679 de lei net, iar secretarii de stat au avut 8.136 lei net, directorii OI POCU au castigat 12.643 lei, respectiv 9.888 lei. De altfel, toate veniturile salariale din zona OI POCU sunt peste media celorlalte venituri din cadrul Ministerului, un sef Serviciu primind aici peste 8.000 lei net.

Ce este Programul Operational Capital Uman? „Programul Operational Capital Uman stabileste prioritatile de investitii, obiectivele si actiunile asumate de catre Romania in domeniul resurselor umane si contribuie la atingerea obiectivului general al Acordului de Parteneriat 2014 – 2020, de a reduce disparitatile de dezvoltare economica si sociala dintre Romania si statele membre ale Uniunii Europene”, dupa cum se specifica pe site-ul Ministeriului.

Echipa de conducere a OI POCU o puteti gasi aici.

loading...

Din lume

De ce se numește moneda românească „Leu”?

Published

on

RECOMANDARE
Medic român, mesaj devastator pentru Dragnea. "Le cereți scuze pușcăriașilor, dar pacienților care sunt tratați în jeg în spitale când le veți cere scuze?"

Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “ leu ”.

Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “ leu ”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar. Din cauza lipsei unor legi monetare bine definite la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină.

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzactiile, taxele, impoziele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman, nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei. După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar Înalta Poartă Otomana s-a opus.

Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iaşi, Victor Place, să negocieze baterea unor bani româneşti la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărţit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. La 1860, s-a bătut totuşi o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat.

RECOMANDARE
O afacere ce-ți asigură venituri mari! „Aurul rosu” se cultivă în Gorj și costă 14.000 de euro pe kilogram

În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată şi s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului şi inscripţia „Alecsandru Ioan I”. Ele nu au fost puse în circulaţie niciodată.

Sursa: atlas-geografic.net

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***