Satul cu case „încondeiate” – un colţ de rai românesc din Bucovina (GALERIE FOTO) - Infoalert.ro
Connect with us

Educație

Satul cu case „încondeiate” – un colţ de rai românesc din Bucovina (GALERIE FOTO)

Published

on

RECOMANDARE
Iţi miroase gura? Cum poți scăpa de acest lucru stânjenitor

Situată în județul Suceava, în mijlocul secțiunii montane Iacobeni – pasul Prislop, la 20 de km de stațiunea turistică Vatra Dornei, comuna Ciocăneşti este un adevărat muzeu în aer liber. Toate casele sunt pictate sau încondeiate – cum spun localnicii,  iar acest lucru i-a adus un renume național și mondial.

Casele din comună sunt ornate cu motive tradiționale care se regăsesc pe bundițele, catrinţele, cămășile și alte obiecte din portul popular al românilor. Între zidurile decorate cu motive populare sunt așezate la loc de cinste covoare, carpete și ștergare.

 

Această localitate este unică în ţara noastră, aproape fiecare casă de aici asemănându-se cu ouăle încondeiate specifice zonei, fiind ornată la exterior cu diferite motive populare tradiţionale româneşti.

Începand cu anul 1950 casele din Ciocăneşti au inceput să capete un alt aspect. Totul a pornit de la ideea doamnei Leontina Ţăranu care a început să picteze exteriorul casei cu motive tradiţionale, motive care se găseau atât pe costumele tradiţionale populare ale sătenilor cât şi pe ouăle încondeiate în perioada Paştelui.

Comuna Ciocăneşti a fost declarată comună–muzeu prin hotărârea Consiliului local nr.39 din 22.12.2004, ca urmare a caracterului său unitar şi unic în ţară şi în lume prin motivele naţionale tradiţionale, sculptate pe fatadele caselor majorităţii gospodarilor.

„Nu se desenează orice, se face după tradiție, nu toate măscările pe case, să știți. Lumea nu se întrece aici în etaje cât mai multe, betoane cât mai impozante și termopane cât mai fițoase. Mult mai important e desenul care îmbracă pereții exteriori ai caselor. Dacă ai desenele mai spectaculoase, așa ești considerat un gospodar adevărat. Ba chiar se mai zice că și culorile sunt ca sufletul omului”, a declarat tanti Leontina pentru romanialibera.ro.

Ciocăneştiul se mai mândeşte şi cu un muzeu etnografic, cu exponate adunate exclusiv de la săteni, dar şi cu un Muzeul Ouălor Încondeiate. Cel mai tânăr încondeietor este un băieţel de 6 ani. Toate aceste activităţi şi embleme ale locului, i-au adus localităţii titlul de Sat Cultural al României, în anul 2014.

Surse: http://despre-romani.loon.ro/ciocanesti-comuna-cu-case-incondeiate-din-bucovina-unica-in-romania?site=romani

http://discoverbucovina.info/comuna-muzeu-ciocanesti-una-dintre-cele-mai-frumoase-localitati-din-romania/

http://aventurierii.ro/2015/02/21/ciocanesti-satul-caselor-incondeiate/

loading...
Adaugă un comentariu

Lasă un răspuns

Din lume

De ce se numește moneda românească „Leu”?

Published

on

RECOMANDARE
Iţi miroase gura? Cum poți scăpa de acest lucru stânjenitor

Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “ leu ”.

Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “ leu ”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar. Din cauza lipsei unor legi monetare bine definite la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină.

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzactiile, taxele, impoziele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman, nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei. După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar Înalta Poartă Otomana s-a opus.

Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iaşi, Victor Place, să negocieze baterea unor bani româneşti la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărţit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. La 1860, s-a bătut totuşi o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat.

RECOMANDARE
Povestea de succes a româncei care a investit toți banii câștigați afară într-o afacere în care nimeni nu credea

În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată şi s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului şi inscripţia „Alecsandru Ioan I”. Ele nu au fost puse în circulaţie niciodată.

Sursa: atlas-geografic.net

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***