Școală doar dimineața. Orele elevilor de după amiaza desființate. Mai multi părinti și-au unit forțele astfel încât toți elevii sa frecventeze cursurile exclusiv în prima parte a zilei - Infoalert.ro
Connect with us

Educație

Școală doar dimineața. Orele elevilor de după amiaza desființate. Mai multi părinti și-au unit forțele astfel încât toți elevii sa frecventeze cursurile exclusiv în prima parte a zilei

Published

on

RECOMANDARE
Alertă de la POLITIE! Fiți vigilenți! Mii de români au fost înșelați în acest mod

Mai multi parinti din intreaga tara si-au unit fortele si au inaintat o petitie inspectoratelor scolare din Romania prin care solicita desfiintarea orelor de dupa-amiaza, astfel incat toti elevii sa frecventeze cursurile exclusiv in prima parte a zilei.

Motivele invocate de parinti tin de programul haotic al copiilor care invata dupa-amiaza, nevoiti sa participe la ore deja obositi, sa manance la ore nefiresti si sa isi faca temele foarte tarziu seara, dupa incheierea cursurilor. In plus, parintii spun ca elevii care invata in a doua parte a zilei nu mai au timp sa interactioneze cu restul familiei si nu dau acelasi randament la ore, scrie a1.ro.

Inspectorii scolari valideaza punctul de vedere al parintilor, insa concretizarea acestei schimbari tine momentan de domeniul fanteziei. Nu exista suficient spatiu in scoli pentru aplicarea masurii, de vreme ce doar in Bucuresti ar fi nevoie de inca circa 200 de unitati de invatamant in plus pentru desfasurarea orelor.

Chiar si asa, reprezentanții inspectoratelor scolare spun ca vor cauta metode de solutionare a acestei situatii, una dintre ele fiind solicitarea primariilor sa cedeze cladiri disponibile pentru a fi transformate in scoli.

loading...

Din lume

De ce se numește moneda românească „Leu”?

Published

on

RECOMANDARE
O afacere ce-ți asigură venituri mari! „Aurul rosu” se cultivă în Gorj și costă 14.000 de euro pe kilogram

Istoria leului românesc începe cu secolul al XVII-lea când în Principatele dunărene se foloseau ca monedă taleri olandezi, löwenthaler, care aveau gravat pe ei un leu rampant, locuitorii denumindu-l generic “ leu ”.

Această monedă a fost folosită în Țările Române până în a doua jumătate a secolului XVIII şi chiar după ce talerul fusese scos din uz, el încă reprezenta o unitate de calcul imaginară sub numele de “ leu ”, la care se raportau toate preţurile în anii ce au urmat.

Mai este de menţionat că moneda naţională a vecinilor noştri de peste Dunăre este leva care în traducere înseamnă tot “leu”, trădând aceeaşi origine ca cea a leului românesc. De la löwenthaler, pronunțat daler, vine și denumirea monedei SUA, dolar. Din cauza lipsei unor legi monetare bine definite la noi au început să fie folosite câteva zeci de tipuri de valută străină.

Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835 când domnul Țării Românești, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a țării, leul, unitate teoretică de cont, echivalentul a 60 de parale. Tranzactiile, taxele, impoziele se calculau în lei, dar se plăteau în monedă străină. În Moldova, domnitorul Mihail Sturdza, ar fi dorit în 1835 să bată monedă, dar Imperiul Otoman, nu ar fi acceptat ca un stat vasal să aibă propria monedă, deoarece ar fi fost un semn al independenţei. După unirea Principatelor şi Cuza a tatonat ideea unei monede naţionale, care urma să se numească român sau romanat, dar Înalta Poartă Otomana s-a opus.

Încă din 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a însărcinat pe consulul francez la Iaşi, Victor Place, să negocieze baterea unor bani româneşti la monetăria din Paris. Acestea urmau să se numească „români”. Un român ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost împărţit în 100 de „sutimi”, ca monedă divizionară. Ion Heliade Rădulescu a propus numele de „romanat”, după modelul bizantin. Proiectul nu a putut fi realizat. La 1860, s-a bătut totuşi o monedă de bronz de 5 parale, dar aceasta nu a circulat.

RECOMANDARE
Angajat al unei fabrici de mezeluri rupe tăcerea. "NICIODATĂ nu o să pun gura pe așa ceva". Iată ce bagă în salam, parizer, mușchi, șuncă sau Kaizer. Răspândiți masiv!

În 1864, după ce Cuza a impus regimul său autoritar, chestiunea a fost reluată şi s-au bătut câteva monede de probă. Este vorba de piesele de „5 sutimi”, care aveau pe avers efigia domnului şi inscripţia „Alecsandru Ioan I”. Ele nu au fost puse în circulaţie niciodată.

Sursa: atlas-geografic.net

loading...
Citește mai departe>>

Ultimele articole

Alte recomandari

Loading...

Facebook

Cele mai citite articole din ultima săptămână

*** Infoalert.ro este un site ce cuprinde articole de presă preluate din diverse surse interne și externe. Majoritatea articolelor conțin link-uri către sursa lor originală, diverse site-uri informative din Romania sau de peste hotare.*** ***


Vă stăm oricând la dispoziție cu întrebări și sugestii la contact@infoalert.ro sau lăsându-ne un mesaj pe pagina noastră de Facebook
Copyright © 2018 *INFOALERT.RO * Unele drepturi rezervate***