Despre adevărata origine a renumitului voievod român Mihai Pătraşcu, zis „Viteazul”, se ştiu puţine. Deşi s-a spus despre el că a fost os domnesc, fiul al voievodului Pătraşcu cel Bun, noile cercetări istorice arată că de fapt Mihai ar fi fost fiul din flori al unei cârciumărese, a avut o copilărie zbuciumată, a fost nevoit să-şi câştige existenţa şi a ajuns la tron numai cu ajutorul unchiului său, grec la origine, scrie „Adevărul”.

Mihai Viteazul este unul dintre voievozii emblematici ai istoriei românilor. A fost primul unificator, chiar dacă pentru o durată foarte scurtă, a ţărilor locuite de români. Evident, în jurul lui Mihai Viteazul au început să apară mituri încă din timpul vieţii sale, perpetuate mai apoi, chiar până astăzi. Despre acest voievod se spune că a fost os domnesc, un fiu nelegitim al voievodului muntean Pătraşcu cel Bun.

Noile studii, bazându-se inclusiv pe vechi cronici, arată însă o altă realitate. Mihai Viteazul a fost de fapt un om din popor, cu origini greceşti, cu o copilărie grea, specifică feciorilor din flori de la aceea vreme. De altfel accederea sa la tron a fost un rezultat al priceperii, energiei, isteţimii şi experienţei adunate de acest copil din flori al unei cârciumărese, care mai apoi şi-a inventat o descendenţă domnească, tocmai pentru a-şi împlini visul, acela de a urca pe tronul Ţării Româneşti.

Fiul unei negustorese din Târgul cu Floci

”Originea lui Mihai Viteazul este o problemă nedezlegată încă, e un semn de întrebare al istoriografiei româneşti”, afirmă Constantin C. Giurăscu în ”Istoria Românilor”. Şi într-adevăr se ştiu foarte puţine despre originea şi copilăria marelui voievod. Doar de la cronicarul muntean Radu Popescu aflăm că Mihai Viteazul s-a născut undeva la Târgul de Floci, o localitate de la gurile Ialomiţei, acolo unde era adusă lâna oilor crescute pe câmpiile Bărăganului. Nu era din neam domnesc, spune cronicarul. Din contră, era copilul din flori al unei femei care vindea rachiu la crâşma târgului. Se numea Tudora şi era o văduvă venită din Epir, fiind la origine grecoaică. Tudora deţinea un mic han în Târgul de Floci, fiind ajutată de Iane, fratele său, cu relaţii sus-puse în lumea otomană. Cine a fost tatăl lui Mihai Viteazul nu se ştie. Se bănuieşte că ar fi fost copilul unui negustor grec din Constantinopol venit cu afaceri în Ţara Românească şi care a avut o relaţie trecătoare cu tânăra hangiţă.

O copilărie grea. Mihai Viteazul se întreţinea din comerţul cu vite

Copilăria lui Mihai Viteazul, spun specialişti precum P.P. Panaitescu, a fost grea. Cum de altfel ar fi putut fi copilăria unui copil din flori în evul mediu. Spre deosebire de feciori de voievod, nu a trăit pe la curţi boiereşti sau domneşti şi nu a fost servit de nimeni. Din contră a muncit cot la cot cu văcarii, cu servitorii şi a ajuns să cunoască doar mediul negustoresc.

„Tinereţea lui Mihai a fost zbuciumată. Fără tată, născut într-un oraş de negustori pe malul Dunării, a dus viaţa schimbătoare a celor ce schimbă mărfuri în oraşe şi ţări diferite”, spune P.P. Panaitescu în „Mihai Viteazul”. Un cronicar polonez spune că Mihai făcea negoţ cu boi, mânând călare alături de alţi oameni tocmiţi cirezile de vite pentru a le vinde în Orient. În special la Istambul. Armeanul Grigorovici, cel care a stat mult timp pe lângă voievodul muntean, spune că Mihai Viteazul a fost sărac la început şi s-a ridicat prin negoţ atât în Moldova, cât şi în Ţara Românească, rătăcind prin Orient, dar şi prin zona Bacalnilor.  Citeste mai mult: adev.ro/p8jn6o