Cei care au glucometru își pot testa glicemia de câte ori au nevoie. Exista unele semne si simptome care ne pot sugera faptul ca glicemia este mare. Glicemia care a trecut de 200 mg/dl (11 mmol/L) dă senzația de gură uscată, buze uscate, dificultate ușoară la vorbire si sete.

Daca glicemia aceasta mare durează mai mult de o zi va apare o creștere a volumului de urina, ce obliga persoana sa meargă mai des la baie. Senzația de sete va fi combătută instinctiv prin consumul de 4-6 litri lichide pe zi. Efectuarea unui simplu sumar de urina va arata prezenta glucozei in urina, intr-o cantitate proporțională cu durata glicemiei mari începând de la ultima urinare (de obicei peste noapte).

Persistenta glicemiilor mari mai multe zile va duce la o deshidratare treptata a întregului organism, cu limba „prăjită”, piele uscata, reducerea forței musculare, oboseala, scădere in greutate, vedere tulbure, scăderea ușoară a tensiunii arteriale.

La  glicemie de peste 300 mg/dl (16.7 mmol/L) apare senzație de greață și la 360 mg/dl (20 mmol/L), pe lângă greață mai pot apare si vărsături. Consumul de băuturi răcoritoare pentru setea indusa de glicemia mare poate accelera procesul de deshidratare si de apariție a fenomenelor de greață si vărsături.

Persistenta glicemiilor peste 300 mg/dl (16.7 mmol/L) poate duce adesea la apariția stării hiperosmolare in diabetul zaharat de tip 2 sau a cetoacidozei diabetice in diabetul zaharat de tip 1.

Primele simptome de alarmă sunt apariția simptomelor de greață si vărsături. Setea intensa (uneori absenta la batrani!) duce la consumul unor cantități din ce in ce mai mari de apa (peste 6 litri; poate lipsi la batrani!), însoțită de urinat des si mult, inclusiv noaptea. Oboseala se accentuează si apar crampe musculare.

In continuare, pacientul poate avea senzatie de lipsa de aer, motiv pentru care trage aer in piept adanc la fiecare respiratie, dar fara sa respire foarte des. Mirosul respiratiei se schimba si poate semana cu cel de mere verzi sau acetona. In acest moment pacientul prefera sa stea jos, uneori neavand puterea de a se ridica din pat. Pot apare dureri abdominale ce pot duce la confuzii de diagnostic.

Starea de rau poate progresa prin dificultati de comunicare, somnolenta, confuzii, scaderea marcata a tensiunii arteriale, cresterea frecventei cardiace, pulsul periferic (la mana) este rapid si slab. In final apare pierderea starii de constienta, ce marcheaza instalarea comei.

Sursa: doctorulzilei.ro