Ficatul realizează un număr de 500 de funcții uimitoare în organism, inclusiv cel pe care majoritatea dintre noi o cunosc: filtrarea și curățarea sângelui. Alte funcții includ capacitatea de a regla zahărul din sânge, a depozita grăsimi, a distruge hormonii și medicamentele, a regla colesterolul și a produce bila (care elimină substanțe toxice din organism și ajută la digestie).

De multe ori oftează oamenii. “M-a enervat seful ala cu hachitele lui si ma doare ficatul.” Alteori se mai vaită lumea: “Am o zi proasta, ma înțeapă ficatul!”. Amândouă văicărelile astea nu sunt adevărate pentru ca ficatul nu are cum sa doară. Nu are nici cum sa trimită semnalul unor înțepături. Ficatul in sine nu e brăzdat de o rețea de nervi, deci nu poate genera durere.

Învelișul ficatului are însa nervi și doare pielita ce învelește ficatul. Atunci când în ficat sunt tumori care-l măresc sensibil, el apasă asupra învelișului si atunci se simt dureri. In rest, ficatul da alte semne.

Partea rea este ca simptomele unor necazuri la ficat sunt destul de neclare si pot fi interpretate si ca alarme din alte zone ale organismului. In principal, semnul ca exista o neregula la ficat e o anume stare de oboseala nejustificata.

Omul căruia incepe sa-i scârțâie ficatul simte o astenie, o stare de blegeala, de oboseala, de neputință, de chef de somn.

Cand ficatul are neplăceri, bolnavul nu mai da randament la serviciu, nu mai rezista sa vadă pana in miez de noapte emisiunile la televizor, iar fumătorul căruia ii șchioapătă ficatul nu mai are chef de fumat.

Omul căruia nu-i mai funcționează bine ficatul si i se înstăpânește o boala hepatica resimte o împuținare a efortului fizic, dar si a efortului intelectual. Cu alte cuvinte, suferindul de ficat are momente de absenta, ii fuge atenția.

Partea rea e ca aceste semne le trimit si alte boli. Tocmai de aceea, ficatul trebuie controlat, analizele înseamnă măsurarea transaminazelor in sange, analiza urinei si chiar o ecografie.

Daca a avut un virus hepatic si daca omul bea mai mult, aceste semne arata ca s-a întâmplat ceva in ficatul lui si controlul la medic se impune.

Excesul de greutate este, de asemenea, o amenințare la nivelul ficatului. Excesul de grăsime din organism este stocat în acest organ, provocând umflarea și cicatrizarea și, eventual, insuficiența hepatică. Deși 20% din populatie are boală hepatică, puțini dintre acești oameni știu chiar că au aceasta.

Când se acumulează grăsimi in celulele hepatice, putem suferi de boala hepatica grasa. Aceasta afecțiune este strâns legata de obezitate, colesterol ridicat si hipertensiune arteriala. In multe cazuri, celulele adipoase se umplu cu grăsime si „trec” excesul la organele din apropiere.

O altă funcție a ficatului este de a elimina toxinele din sânge. Când sângele este în imposibilitatea de a ajunge la tendoane, mușchi și alte țesuturi apar durerile în partea superioară a spatelui și ochii se usucă. Un astfel de disconfort și durere continuă pot duce la oboseală.

Când ficatul este stresat, poate afecta emoțiile. Depresia, furia, nerăbdarea și iritabilitate sunt simptome comune ale unui ficat care nu funcționează bine.

Cand exista o neplăcere la ficat, urina este mai închisa la culoare, iar în buletinul de analiza a urinei uribinilogenul este crescut si in urina exista acizi biliari. Iar transaminazele depășesc limita normala. In cazurile de boala hepatica grasa, lichidul va avea o culoare mai inchisa decat cel normal, care nu se deschide pe tot parcursul zilei (desi urina este, in mod normal, mai întunecata dimineața, de obicei, ea începe sa se deschidă la culoare pe măsura ce decurge ziua).

Fecalele pot prezenta, de asemenea, schimbari: ele pot parea mai albe sau argiloase, cu un miros mai puternic decat in mod normal.

Daca ceva ce mănânci (indiferent dacă este sănătos sau într-o cantitate mica) iti supară stomacul sau duce la greata sau gaze, s-ar putea sa existe o complicație in ficat. Persoanele care au ficat gras frecvent merg la medic, crezând ca suferă de indigestie, dar cauza este de fapt steatoza hepatica.

Icterul este un semn de steatoza hepatica. Se caracterizează prin piele gălbuie si mucus datorita nivelurilor crescute de bilirubina construite in țesuturi. Poate sa apară din cauza distrugerii globulelor roșii sau din cauza complicațiilor vezicii biliare.

Tulburarile hepatice grase conduc la alte modificari ale pielii, cum ar fi: gatul si subrațul decolorate, ruperea vaselor de sange faciale, palme rosii sau varice pe spatele lor, pe sani sau in zona umerilor. In plus, pete albe pot apărea sub unghii.

Pasul următor in analiza este ecografia. Ficatul pune in evidenta chiar si faza de început a bolilor, si anume ficatul gras, iar măsurarea gradului de fibroza arata cata inflamație exagerata spre întărirea țesutului hepatic in zone fibrozate exista in ficat.

Prin aceste controale, cu luni înainte de instalarea adâncă a unor boli de ficat, se pot descoperi primele însămânțări ale răului în ficat, spune un bătrân medic pe înțelesul tuturor.