Trosnitul degetelor este ceva foarte plăcut pentru tine şi foarte deranjant pentru cei din jur. Dar oare poate cauza artrită, aşa cum ne amenință mama sau bunica pentru a ne face să încetăm?
Nu există nicio dovadă ştiinţifică serioasă care să spună că trosnitul degetelor cauzează artrită. Ar putea, însă, afecta funcționarea articulațiilor pe termen lung, noteaza Adevarul.ro
Articulaţiile sunt punctul unde două (sau mai multe) oase se întâlnesc. Ligamentele leagă oasele unul de altul, iar capsula articulară înconjoară totul. Această capsulă este plină cu un lubrifiant natural numit lichid sinovial. Atunci când îţi trosneşti degetele, articulaţia este „smulsă“, lărgind capsula şi forţând „aerul“, adică substanţele gazoase din lichidul sinovial, să se „mute“ pentru a umple spaţiul rămas gol.
Această afluenţă de gaze din capsulă scoate acel zgomot atât de plăcut nouă şi atât de enervant pentru ceilalţi. E ca şi cum ai deschide o doză de suc acidulat, notează „Huffington Post“.
Durează aproape 30 de minute ca dioxidul de carbon, nitrogenul şi oxigenul (gazele din capsulă) să se dizolve din nou în lichidul sinovial. Acesta este motivul pentru care trebuie să aştepţi ceva vreme pentru a-ţi putea trosni din nou degetele. Trosnitul degetelor este foarte satisfăcător, mai ales pentru că întinde articulaţiile şi stimulează terminaţiile nervoase de acolo. Dar este, oare, periculos?
„Nu cred că trosnitul articulaţiilor poate cauza artrită, însă poate destabiliza, pe termen lung, articulaţia şi se poate pierde puterea de apucare şi chiar slăbi unele funcţii ale mâinii“, susţine specialistul John Indalecio, terapeut la un spital din New York, SUA.
Potrivit jurnalul.ro, în 2009, medicul californian Donald Unger a primit un premiu Ig Nobel (varianta opusă a premiilor Nobel) pentru un studiu efectuat asupra lui însuşi, timp de 60 de ani. Unger a început de tânăr să observe efectele pe care trosnitul degetelor le are asupra sa. Acesta îşi trosnea degetele de la mâna stângă de două ori pe zi, iar pe cele de la mâna dreaptă deloc.
După 60 de ani de trosnire controlată a degetelor, Unger a ajuns la concluzia că nu are artrită la niciuna dintre mâini, trăgând concluzia că trosnitul degetelor este o ocupaţie cât se poate de benignă.
Un alt studiu, realizat într-o casă de bătrâni din SUA, în anul 1975, a avut ca voluntari 28 de locatari care au fost întrebaţi dacă îşi trosnesc degetele în mod constant sau nu. Studiul a arătat că cei care şi-au trosnit degetele în mod constant de-a lungul vieţii aveau mâinile mai sănătoase (nu aveau artrită) decât cei care s-au ferit de acest obicei.
O cercetare mai amplă a fost făcută în 1990, în Detroit, când medicii au controlat mâinile a peste 300 de pacienţi de peste 45 de ani. De data aceasta, în cazul celor care au declarat că obişnuiesc să-şi trosnească degetele s-a observat că aveau mâinile mai umflate şi mai puţin puternice atunci când trebiau să strângă obiecte, ceea ce a determinat medicii să concluzioneze că trosnitul degetelor nu este totuşi un obicei recomandat.
Studiul nu a putut determina, însă, dacă cei cu probleme la mâini îşi trosneau degetele tocmai din cauza unor boli anterioare sau dacă trosnitul degetelor a provocat boala.